Recent în spațiul virtual a fost lansată o opinie ce susține că Banca Națională a României ar trebui să stea la distanță de atribuția de supraveghere a băncilor, care ar trebui să revină unei instituții distincte și realmente independente de deținătorii puterii economice, asa cum este în Marea Britanie. Trimiterea la modelul britanic este însă greșită, întrucât în acest stat entitatea responsabilă cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit este banca centrală (Banca Angliei), prin substructuri ale sale. Detalii legate de acest subiect, precum și față de alte afirmații eronate ce privesc cadrul britanic privind protecția consumatorilor și concurența sunt prezentate în continuare
Unde ne aflam la un deceniu de la prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers si incotro ne indreptam? Voi incerca sa exprim cateva ganduri intr-un stil telegrafic, cu riscul ca formularile sa fie vazute drept “teze”. Dar exista fapte si argumente ce sustin gandurile de mai jos. Ma voi referi la tendinte in economia globala, starea sistemelor financiare, la ce afecteaza credibilitatea politicilor si unele trasaturi ale economiei romanesti.
Cine citeste documente ale BNR, inclusiv minutele sedintelor de politica monetara, constata referiri la gestionarea lichiditatii. Aceasta din urma este parte din modul in care o banca centrala isi formuleaza si aplica politica monetara. Sunt opinii care fac legatura intre injectii de lichiditate ale bancii centrale si mersul inflatiei in ultimii ani la noi sugerandu-se legaturi cvasimecanice. Sunt si opinii care reproseaza BNR ca lasat rate de dobanda pe piata monetara (inter-bancara) sa ajunga la peste 3%, cat sunt in prezent. Merita de aceea sa evidentiem aspecte privind relatia intre cantitatea de moneda de baza (emisa de banca centrala) si conditiile monetare in economie, dinamica inflatiei, echilibrele externe si conduita BNR.
CJUE: Directiva privind clauzele abuzive în contractele cu consumatorii nu se aplică practicilor de cesiune sau cumpărare de credite
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urmă cu câteva zile, că directiva 93/13/CE nu se aplică practicilor de cesiune sau cumpărare de credite, nici dispozițiilor legale naționale care reglementează transmiterea creditelor și substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs. Hotărârea are la bază cereri de decizie preliminară formulate de o instanță spaniolă, ca urmare a îndoielilor legate de sfera de aplicare a retractului litigios și a eficacității sale ca instrument de protecție a consumatorilor. Detalii în continuare.
Angajamentul țărilor de a menține o rată de schimb fixă este nesustenabil dacă atitudinile lor față de inflație sunt diferite. Aceasta înseamnă că dacă aceste atitudini sunt diferite, două dintre soluțiile date trilemei de politică macroeconomică (cele care implică rata de schimb fixă) sunt nesustenabile.
ZE are nevoie de reforme pentru ca discrepante excesive de performanta economica intre statele membre sa fie atenuate. Si este nevoie ca o economie sa fie cat mai robusta la momentul Aderarii, sa atinga o masa critica de convergenta reala si structurala
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (13) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (10) Deficit bugetar (17) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (12) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (18) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (23) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (20) Politică monetară (26) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (17) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Într-un interviu acordat recent la un post privat de televiziune, inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a făcut o serie de afirmații în legătura cu geneza și conținutul acestui text normativ, care fie nu corepund adevărului, fie îl prezintă trunchiat. Rândurile ce urmează arată ce nu e în regulă cu aceste afirmații privind o lege importantă, aflata în prezent în analiza Curții Constituționale a României.