Înființarea și funcționarea unui Comitet Național pentru Supraveghere Macroprudențială întărește capacitatea statului român de a face față unei crize financiare.
Susținătorii proiectului de lege privind darea în plată fac adesea trimiteri la exemplul american, SUA fiind dată ca exemplu de jurisdicție unde debitorul poate să-și acopere întreaga datorie ipotecară prin transmiterea către bancă a casei. Altfel spus, în această țară, in cazul creditelor ipotecare, se elimină garanția personală a debitorului, rămânând valabilă doar cea ipotecară. Prezentarea modelului american de piață ipotecară se face însă într-un mod incorect. Contrar informațiilor aduse în dezbaterea publică, în SUA darea în plată nu are caracter universal, iar debitorii ipotecari aduc garanții personale, în funcție de tipul de credit obținut.
Reexaminarea actului normativ privind darea-n plată de către Comisia de Buget-Finanțe a ignorat complet impactul asupra bugetului și finanțelor României, a inovației premieră mondială care legiferează în fapt neplata datoriilor asumate prin contracte anterioare.
Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive de baza monetara, grad de indatorare publica si privata, la masuri de politica monetara neconventionale. Tot mai discutate sunt dobanzile negative practicate de banci centrale (ECB, Danemarca, Elvetia, Suedia, Japonia), fie la facilitatea de depozit, fie la rata principala de politica monetara (ex: in Suedia, unde rata repo a ajuns la -0,5). Intrebarea este legata de motivatie si efecte ale unor asemenea masuri.
Existența unei strategii de dezvoltare este pe agenda publică de mai mult timp. Deși România a redus decalajul PIB/locuitor față de media UE (de la sub 25% la peste 55% în cca. 15 ani), așteptările sunt mari, oamenii fiind mai bine informați și exigenți, iar PIB/locuitor este de pus în relație cu distribuția veniturilor și dimensiuni calitative.
Economiile emergente europene (inclusiv Romania) sunt mai putin expuse la schimbarea de macaz din politica Fed-ului; comertul se face inauntrul UE, emisiunile de obligatiuni sunt denominate in euro si monede locale, indatorarea privata e in principal in euro. Dar daca euroaria va fi afectata de perturbatiile de pe pietele financiare, poate avea loc o noua recesiune si economia Romaniei ar fi afectata in mod inerent.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (27) BCE (6) BNR (16) Bănci (6) CBDC (5) Convergență (4) Creditare (6) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (14) Dobânzi (8) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (31) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (18) Zona Euro (7)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Mediul de afaceri va trebui să își schimbe radical optica, dinspre maximizarea profitului pe termen scurt și producție masivă de bunuri cu ciclu de viață scurt, înspre producție mai mică de bunuri cu ciclu de viață lung și având drept obiective atât profitul, cât și recuperarea /refolosirea resurselor