Gadgets
Asemenea evoluției pandemiei și a războiului din Ucraina, în ultima perioada, inflația a devenit și ea un subiect intens dezbătut – dacă nu cel mai dezbătut – în spațiul public. Oarecum este o consecință normală, în contextul în care, prețurile de consum au înregistrat creșteri deosebit de rapide cu efecte negative asupra întregii societății și, în special, asupra grupurilor vulnerabile, atât la nivel global cât și în România
A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie – 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.
Fiecare criză din ultimii cincisprezece ani a fost urmată de o creștere a datoriilor totale (publice și private), în încercarea de a stimula creșterea economică și de a păstra neștirbit nivelul de trai. Astfel, datoria globală totală a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 256% din PIB-ul mondial (din care datoria publică – 99% din PIB-ul mondial, iar datoria privată – 157% din PIB-ul global). A se compara acest nivel cu nivelul de 195% din PIB atins în anul 2007 (înaintea crizei financiare) și cu nivelul de 227% din PIB atins în anul 2019 (înaintea crizei COVID). Întrebarea firească este „cum vor fi plătite datoriile uriașe acumulate până în prezent?”
Cantillon înțelege că banii în exces provoacă “bule”, care se sparg, că modificarea ofertei de monedă determină mutații în alocarea resurselor, sugerează că dobânzile nu sunt “preț pe timp”, ci prime de risc, atrage atenția asupra a ceea ce înseamnă velocity – viteza de rotație a banilor și că intrarea neuniformă a banilor în economie duce la o creștere treptată a prețurilor și la efecte redistributive
În ultima perioadă se constată o intensificare a luărilor de poziție ale unor comentatori autohtoni față de moneda digitală de bancă centrală, inclusiv în varianta sa de euro digital. În general, opiniile exprimate conțin multe deformări ale realității faptice, după cum vom încerca să arătăm în continuare
Cartea de față reprezintă o colecție de studii scrise în perioada 1993– 2017 de economiști care au lucrat sau încă lucrează la Banca Națională a României. Mai precis, volumul conține 14 astfel de studii. Șapte dintre ele au fost scrise în engleză sau au fost traduse în engleză și alcătuiesc cea mai mare parte dintr‑o altă carte, care se deosebește de prezenta prin aceea că include alte două studii care nu sunt incluse în cea de față și nu include câteva din cele scrise în română și care sunt cuprinse în această carte. Am avut onoarea de a mi se cere să scriu prefețele pentru ambele lucrări. Din acest motiv, prefața de la volumul de față se deosebește față de cea scrisă pentru cartea în limba engleză prin aceea că nu face referire la cele două studii pe care le conține doar ediția în limba engleză a cărții, dar este mai extinsă prin aceea că face referire la toate studiile care apar doar în această ediție. În concluzie, cele două prefețe au în bună măsură un conținut identic.
Recent
Anul 2020, prin dificultățile lui, a stimulat gândirea economică și modul de acțiune și de guvernare, aducând în prim plan necesitatea a noi abordări, dacă nu direct și imediat în toate cazurile, cu siguranță în perspectivă apropiată ori pe termen lung. Același an ne lasă o moștenire grea, în unele privințe, dacă privim la cheltuielile angajate, modul lor de finanțare și de rambursare a împrumuturilor, dar și benefică, în sensul interpretării ei ca pe un patrimoniu de valori intelectuale și morale, de idei noi (vezi DEX) care pot prinde rădăcini.
