Gadgets
A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie – 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.
Fiecare criză din ultimii cincisprezece ani a fost urmată de o creștere a datoriilor totale (publice și private), în încercarea de a stimula creșterea economică și de a păstra neștirbit nivelul de trai. Astfel, datoria globală totală a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 256% din PIB-ul mondial (din care datoria publică – 99% din PIB-ul mondial, iar datoria privată – 157% din PIB-ul global). A se compara acest nivel cu nivelul de 195% din PIB atins în anul 2007 (înaintea crizei financiare) și cu nivelul de 227% din PIB atins în anul 2019 (înaintea crizei COVID). Întrebarea firească este „cum vor fi plătite datoriile uriașe acumulate până în prezent?”
Cantillon înțelege că banii în exces provoacă “bule”, care se sparg, că modificarea ofertei de monedă determină mutații în alocarea resurselor, sugerează că dobânzile nu sunt “preț pe timp”, ci prime de risc, atrage atenția asupra a ceea ce înseamnă velocity – viteza de rotație a banilor și că intrarea neuniformă a banilor în economie duce la o creștere treptată a prețurilor și la efecte redistributive
În ultima perioadă se constată o intensificare a luărilor de poziție ale unor comentatori autohtoni față de moneda digitală de bancă centrală, inclusiv în varianta sa de euro digital. În general, opiniile exprimate conțin multe deformări ale realității faptice, după cum vom încerca să arătăm în continuare
Cartea de față reprezintă o colecție de studii scrise în perioada 1993– 2017 de economiști care au lucrat sau încă lucrează la Banca Națională a României. Mai precis, volumul conține 14 astfel de studii. Șapte dintre ele au fost scrise în engleză sau au fost traduse în engleză și alcătuiesc cea mai mare parte dintr‑o altă carte, care se deosebește de prezenta prin aceea că include alte două studii care nu sunt incluse în cea de față și nu include câteva din cele scrise în română și care sunt cuprinse în această carte. Am avut onoarea de a mi se cere să scriu prefețele pentru ambele lucrări. Din acest motiv, prefața de la volumul de față se deosebește față de cea scrisă pentru cartea în limba engleză prin aceea că nu face referire la cele două studii pe care le conține doar ediția în limba engleză a cărții, dar este mai extinsă prin aceea că face referire la toate studiile care apar doar în această ediție. În concluzie, cele două prefețe au în bună măsură un conținut identic.
This book is a collection of studies written from 1993 to 2017 by economists who worked or are still working at the National Bank of Romania. Specifically, the book contains nine such studies, of which eight make up the bulk of another book published in Romanian. I had the honour of being asked to write the forewords for both works. For this reason, the foreword to this book is vastly similar to the one worded for the book published in Romanian. The two forewords are different in that this one makes reference to the two papers that this book contains aside from the one in Romanian and, obviously, does not refer to the studies contained in the book published in Romanian but not included in this book, with three exceptions, about which I will warn the reader right before I refer to them. The reason why I will refer to those three studies, although they are not included in this book, is that they treat similar issues and are more recent. I will make the reader aware of the references to these three papers at the right moment.
Recent
Imi amintesc ce zgomot a produs in lumea corporatista prabusirea Enron, care a tras dupa sine disparitia firmei de consultanta si audit Arthur Andersen (una din primele 5 in lume). S-a vorbit atunci de conflicte de interese, ochi inchisi fata de operatiuni neclare si necurate ale Enron, cea care transformase piata energiei din California intr-un veritabil casino. A fost si cazul Parmalat in Italia, tot un mare scandal. De conflicte de interese in lumea consultantei si inadecvata auditare s-a vorbit mult si in criza financiara de acum mai bine de un deceniu, cand si agentii de rating au intrat sub tir pentru note inalte date unor active dovedite “gunoi”.
