Inflaţia în creştere din luna septembrie a ridicat o serie de întrebări despre rolul Băncii Naţionale în temperarea acestei evoluţii. Ce a făcut BNR până acum? De unde vine această presiune inflaţionistă? Şi cum este corelată creşterea de dobândă de politică monetară cu creşterea economică? Întrebările sunt simple şi fireşti. Răspunsurile par însă prea mult ignorate. Aşadar, „a dormit“ BNR?

În data de 7 septembrie 2021, Salvadorul a devenit prima țară din lume care a adoptat Bitcoinul ca monedă cu curs legal. Măsura a atras admirația, la scară mondială, a fanilor criptomonedelor, în paralel cu generarea de incertitudini și neliniști în rândul majorității populației locale. Totodată, ea a fost primită cu scepticism de către o serie de economiști, instituții financiare internaționale și agenții de rating. Articolul de față analizează recenta decizie a autorităților salvadoriene, în încercarea de a decripta posibilele sale consecințe pentru mica economie latino-americană și, mai general, asupra pieței criptoactivelor.

Traim vremuri foarte dificile, cu o suita de crize, evenimente extreme, care pun la mare incercare sistemele economice si politice, in ultima instanta cetatenii. Guvernele sunt chemate sa gestioneze cu responsabilitate si luciditate situatii extreme, provocari, ce se tin parca lant.

Rândurile de mai jos descriu modificări care au survenit în ultimii ani la confluența gândirii politice cu gândirea economică din statele dezvoltate. Aceste modificări au afectat masiv independența principalelor bănci centrale ale lumii (Fed-ul american, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei etc.) și sunt pe cale să influențeze și comportamentul băncilor centrale din statele emergente.

În ultimii ani, mulți economiști, sociologi, politologi și politicieni din economiile occidentale par să abordeze unele subiecte de interes, cu precădere schimbările climatice și inegalitățile economice, ca si cum economiile lumii ar funcționa greșit. În viziunea lor, dacă ar funcționa corect, economiile nu ar contribuie la încălzirea globală și nu ar rezulta în inegalități economice sau în creșterea temporară a acestor inegalități. Din modul în care este formulată problema, soluția apare ca o supunere idividuală cu necesitate față de un scop general: întreaga economie trebuie să facă schimbări care să reducă, eventual, chiar la zero, contribuția la încălzirea globală și să reducă, dacă nu chiar să elimine, inegalitatea. Toate acestea după planuri bine stabilite la nivel global, regional și la nivel de țară.

În evaluarea riscurilor pentru UE și Spațiul Economic European, publicată în 10 iulie 2021, Centrul European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a notat o îmbunătățire a situației generale comparativ cu evaluarea precedentă din luna februarie 2021, dar atrage atenția că reuniunile de masă pot genera transmisie locala și pan-europeană, dacă nu sunt respectate măsurile de stopare a răspândirii virusului sau dacă restricțiile sunt ridicate prematur. De asemenea, evaluarea atrage atenția asupra răspândirii noii variante Delta B.1.617.2 (indiană), mai contagioasă decât cele precedente și care este asociată cu o reducere ușoară a eficienței vaccinului după prima doză.