Gadgets
În spațiul virtual au fost difuzate recent afirmații ce oferă o imagine distorsionată privind cadrul de garantare a depozitelor bancare din România, de natură a induce confuzie în rândul publicului. Mai mult, Băncii Naționale a României i se atribuie o funcție care nu există. Articolul de față, ce se înscrie în efortul de educație financiară depus de banca centrală, aduce corecțiile și clarificările necesare.
Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite, pornite de la premise eronate, luate sub presiune sau pur și simplu luate greșit, deși mai mult ca sigur cu intenții bune, de către cei ce conduc băncile centrale? Cat de scumpe sunt aceste erori și cine le plătește?
Băncile centrale din întreaga lume se implică puternic în educarea financiară a populației. Articolul de față se înscrie în această tradiție și are în vedere corectarea unei prezentări distorsionate a modului de conducere a politicii monetare de către aceste instituții pe un blog al cărui autor și-a făcut un titlu de glorie că, oricât de complicat ar fi subiectul economic dezbătut, el se adresează publicului său pe înțeles.
În data de 28 ianuarie 2021, Curtea Constituțională a României, cu unanimitate de voturi, a constatat că legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive este neconstituțională în ansamblul său. O constatare identică a fost făcută și în martie 2019 în privința unei legi cu același obiect. Ultima decizie a judecătorilor constituționali a fost imediat criticată de cei doi inițiatori[i] ai legii. Sunt criticile întemeiate sau reprezintă doar o încercare de transferare a răspunderii pentru un eșec monumental? În continuare, o scurtă analiză.
Un articol publicat pe acest blog in urmă cu câteva zile a generat o reacție neasteptată. Despre toate acestea, câteva reflecții în zborul peniței
În cursul anului 2020, Banca Națională a României a redus rata dobânzii de politică monetară în mod gradual, de la 2,50% pe an, la 1,50% pe an; o reducere suplimentară a avut loc pe data de 18 ianuarie 2021, până la 1,25% pe an. Această abordare graduală a generat în spațiul public discuții cu privire la nivelul actual al dobânzii de politică monetară a BNR, la ritmul de scădere și măsura în care acestea sunt adecvate pentru sprijinirea revenirii economiei. Unele opinii s-au conturat însă prin promovarea de cifre distorsionate sau prin comparații nepotrivite cu situația din alte țări.
Recent
Vremurile noastre de restrişte sunt marcate de necesitatea restabilirii creşterii economice în condiţii de echilibru şi sustenabilitate, depăşirea crizelor politice, sau, cum spunea cineva, să ţinem cont că există întotdeauna o linie roşie peste care nu ar trebui să trecem.
