Suntem din fericire în faza incipientă a iradierii postadevărului și, ca atare, suportăm efectele încă firave ale discursului negativ. Dar semnele sunt tot mai clare…

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) au arătat că, în termeni trimestriali, economia României a înregistrat o rată de creștere robustă, de 5,6%, în trimestrul III al anului 2020, recuperând parțial pierderea de 12,2% din trimestrul II

Guvernele din lumea întreagă au fost nevoite să facă o alegere dificilă în anul 2020: închiderea economiei prin lockdown sau pierderi mari de vieți omenești. La debutul pandemiei, guvernele au adoptat o soluție care a avut două caracteristici: (i) a sacrificat economia și (ii) nu a conținut o garanție că odată ce va fi epuizată nu va duce la necesitatea unei noi intervenții.

Într-un interviu recent acordat la un post de televiziune privat, un avocat desemnat într-un raport al Asociației Eurocomunicare drept un personaj activ și influent în propagarea de dezinformări legate de pandemia Covid-19[i], își aduce aminte de domeniul bancar și face câteva afirmații care nu sunt adevărate și uneori nici logice despre procedura de recapitalizare internă (“bail-in”) aplicabilă băncilor.

Mark Twain: “Este mai ușor să duci în eroare oamenii decât să îi convingi pe aceștia că au fost duși în eroare”

”So what does the future hold in store for us? Along with utopian or dystopian visions, science fiction sometimes offers fascinating glimpses of what everyday life in the future might look like”.

 – Jens Weidmann – 

Timp de câteva secole, stabilitatea macroeconomică și microeconomică s-a bazat pe respectarea cu strictețe a trei principii de bază: 

1. Banii au o acoperire într-un metal prețios (aur/argint)
2. Datoriile trebuie plătite
3. Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală).