Gadgets
La conferinta organizata recent de Consiliul Fiscal si Facultatea de economie si afaceri a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi avand tema ‘’Bugete publice in vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lamurirea unui aspect esential legat de macroeconomia utilizarii banilor europeni.
Ce vreau să spun preluând ca titlu vorbele lui Einstein referitoare la comunicarea științifică?. Manifestarea fiecărui participant la lanțul argumentării deciziilor cu impact public, eminamente rațional, trebuie modelată după acest principiu. Toți care spun ceva și tot ceea ce spun aceștia despre decizii să fie cât mai simplu posibil de formulat, astfel încât să aibă sens pentru cunoașterea comună. Dar – ca imperativ de neocolit – nici să fie formulat pe atât de simplu încât să se denatureze conținutul deciziilor, să se sărăcească soluțiile, să se diminueze impactul declarat.
Valul de știri recente privind succesul vaccinului împotriva noului coronavirus, (ca cele dezvoltate de Germania, BioNTech și Pfizer), cu o posibilă rapidă distribuție începând cu anul 2021, are, credem noi, mai mult o tentă de a induce o doză de optimism în oameni și mai puțin în șansele redresării economice
Se spunea că diversitatea culturală a UE este un activ prețios al îmbogățirii Uniunii. Din păcate, tenta naționalistă dată acestei dimensiuni ne duce către fragmentare în toate domeniile integrării și, ce este și mai rău, la preocuparea de a amenda într-un fel sau altul SM sau de a le trimite în faţa justiției europene înainte de a reuși o mai profundă convergență a voinței lor politice, pentru a dinamiza proiectul integrării europene și de a face din UE un actor global autentic.
Criza generată de noul coronavirus a readus în discuție rolul pe care îl poate juca politica monetară. Din păcate, acest rol este văzut fără a face distincție între cazurile particulare ale fiecărei țări. Discuțiile din România nu fac excepție. Și aici, analiștii economici, de la cei din presă până la cei din diverse instituții academice de profil s-au grăbit, așa cum au făcut și cu ocazia crizei din 2008, să acuze insuficienta implicare a politicii monetare, judecată mai ales prin comparație cu relaxările fără precedent practicate de băncile centrale din țările dezvoltate, corespunzător situațiilor lor concrete.
O nuanță tare recentă este și tăcerea care se poartă asupra recunoașterii deschise a sorginții keynesiene a soluțiilor aplicate pentru a diminua efectele politicilor din ultimele patru decenii, cu deosebire în economia monetară, preferându-se sintagme eliptice, de tipul QE sau politicilor neconvenționale.
Recent
Dezbaterile juridice din ianuarie-februarie au depăşit cadrul lor firesc (sălile tribunalelor, instituţiile de anchetă, CSM-ul, facultăţile de drept, institutele de cercetări, asociaţiile juriştilor) şi au coborât în stradă. În Bucureşti şi în marile oraşe, săptămâni în şir, zeci de mii de protestatari au umplut seară de seară, pieţele publice şi străzile, cerând imperios legi drepte. Din stradă, dezbaterile juridice s-au mutat în tot ceea ce înseamnă astăzi mass-media: televiziuni, staţii de radio, ziare, reviste, bloguri, reţele de socializare. Vocile societăţii civile, puternice, tot mai puternice, s-au pronunţat în virtutea dreptului constituţional la opinie. Dar una e dreptul de exprimare publică şi alta dreptul ca ştiinţă. În focul dezbaterilor, multe dintre vocile societăţii civile s-au avântat pe tărâmul ştiinţei dreptului… formulând puncte de vedere nu numai confuze, dar care au şi produs confuzie.
