Timp de câteva secole, stabilitatea macroeconomică și microeconomică s-a bazat pe respectarea cu strictețe a trei principii de bază: 

1. Banii au o acoperire într-un metal prețios (aur/argint)
2. Datoriile trebuie plătite
3. Banii sunt emiși și garantați de o entitate statală (bancă centrală).

Într-un interviu acordat recent la un post privat de televiziune, inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a făcut o serie de afirmații în legătura cu geneza și conținutul acestui text normativ, care fie nu corepund adevărului, fie îl prezintă trunchiat. Rândurile ce urmează arată ce nu e în regulă cu aceste afirmații privind o lege importantă, aflata în prezent în analiza Curții Constituționale a României.

La conferinta organizata recent de Consiliul Fiscal si Facultatea de economie si afaceri a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi avand tema ‘’Bugete publice in vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lamurirea unui aspect esential legat de macroeconomia utilizarii banilor europeni. 

Ce vreau să spun preluând ca titlu vorbele lui Einstein referitoare la comunicarea științifică?. Manifestarea fiecărui participant la lanțul argumentării deciziilor cu impact public, eminamente rațional, trebuie modelată după acest principiu. Toți care spun ceva și tot ceea ce spun aceștia despre decizii să fie cât mai simplu posibil de formulat, astfel încât să aibă sens pentru cunoașterea comună. Dar – ca imperativ de neocolit – nici să fie formulat pe atât de simplu încât să se denatureze conținutul deciziilor, să se sărăcească soluțiile, să se diminueze impactul declarat.

Valul de știri recente privind succesul vaccinului împotriva noului coronavirus, (ca cele dezvoltate de Germania, BioNTech și Pfizer), cu o posibilă rapidă distribuție începând cu anul 2021, are, credem noi, mai mult o tentă de a induce o doză de optimism în oameni și mai puțin în șansele redresării economice

Se spunea că diversitatea culturală a UE este un activ prețios al îmbogățirii Uniunii. Din păcate, tenta naționalistă dată acestei dimensiuni ne duce către fragmentare în toate domeniile integrării și, ce este și mai rău, la preocuparea de a amenda într-un fel sau altul SM sau de a le trimite în faţa justiției europene înainte de a reuși o mai profundă convergență a voinței lor politice, pentru a dinamiza proiectul integrării europene și de a face din UE un actor global autentic.