Gadgets
Intervenția BCE în modelarea ciclului macroeconomic, pe lângă faptul că este nestatutară (nu face parte din obiectivele legale ale acestei bănci centrale), mai este și nocivă, deoarece pare a ignora modul în care e presupusă să funcționeze o economie de piață.
Banca Centrală Europeană (BCE) a reluat, în vara anului 2019, retorica privind necesitatea unei noi runde de relaxare cantitativă, adică de expandare a bilanțului propriu prin emisiune de bani, în schimbul achiziționării unor titluri de valoare. În sprijinul acestei opțiuni se aduc o serie de argumente care se discută în mod transparent (o rată a inflației situată sub țintă; un ritm de creștere economică nesatisfăcător), dar și argumente care rămân învăluite în umbră (supra-îndatorarea unor state, firme și gospodării; necesitatea de a stimula exportul zonei euro printr-o devalorizare). Într-o serie de articole, începând cu cel de față, vom analiza cât de pertinente sunt aceste motivații.
În 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să elaboreze rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) – o nouă rată a dobânzii de referință care va fi disponibilă de la 2 octombrie 2019 – cu intenția ca aceasta să poată funcționa ca mecanism de sprijin în cazul în care sectorul privat nu reușește să susțină propria rată a dobânzii de referință overnight, EONIA. În 2018, un grup de lucru al sectorului privat privind ratele dobânzilor fără risc a recomandat înlocuirea EONIA cu €STR, luând în considerare feedback-ul din partea pieței. Acest grup de lucru sprijină în prezent piața în tranziția la €STR.
Lucian Croitoru, consilierul pentru politică monetară al guvernatorului Băncii Naţionale, a scris pe blogul personal, cum a sintetizat presa, „că se impune îngheţarea salariilor“. Afirmaţie taxată de ministrul finanţelor ca fiind „o ieşire în decor“
Deficitul acut de spatiu fiscal devine tot mai periculos si este o urgenta a politicii fiscal/bugetare in Romania; nu este ideea fixa a cuiva! !
O activitate desfășurată de majoritatea absolută a băncilor centrale din lume este cea de diseminare a cunoștiințelor economice legate de funcțiile lor către publicul larg. Articolul de față se înscrie în cadrul eforturilor de această natură ale Băncii Naționale a României și își propune să clarifice anumite aspecte privind implementarea recapitalizării interne (“bail-in”). El este necesar și pentru corectarea unor afirmații eronate făcute de un profesor universitar de drept comercial cu ceva timp în urmă și difuzate pe un site Internet privind aspecte juridice.