România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%).

Cele mai ridicate rate anuale ale creșterii prețurilor au fost consemnate de balticele Lituania (14,0%) și Estonia (11,6%), singurele care au trecut pragul de 10%. Prag la care a ajuns Cehia, urmată de Letonia (8,8%), vecinele noastre Ungaria și Bulgaria (ambele cu 8,4%), Slovacia (8,3%) și Polonia (8,1%, în scădere de la 8,7% la finele lui ianuarie).

Pentru referință, menționăm că cele mai reduse valori ale inflației anuale la nivel european au fost înregistrate în Franța, Malta (câte 4,2%), Portugalia, Finlanda și Suedia (trio cu 4,4%), singurele țări situate sub pragul de cinci procente. De asemeni, ar fi de luat aminte situația celor mai mari parteneri comerciali ai României, Germania (5,5%) și Italia (6,2%, aliniată la media UE).

Aflată undeva la mijlocul plutonului regional în septembrie 2021 (la 5,2%, peste țări precum Cehia, Slovacia sau Bulgaria, aflate atunci la 4%, conform datelor revizuite de Eurostat), România a reușit să atenueze deocamdată ceva mai bine impactul conjuncturii defavorabile la energie pe plan mondial. Ceva de genul „dacă mă uit în oglindă, mă detest, dar dacă mă uit în jur, mă admir”.

În treacăt fie spus, din perspectiva trecerii la euro, se pare că paritatea fixă nu a ajutat prea mult nici Bulgaria, nici Slovacia, ca să nu mai vorbim despre țările baltice. Dar nici tergiversarea nu a folosit Cehiei (pentru care nu criteriile Maastricht sunt problema), care a rezistat „eroic” până la finalul anului precedent, după care a marcat un nivel istoric record de inflație lunară (4,6%) în ianuarie 2022.

De reținut, în „competiția regională”, am fost defavorizați statistic de ponderile utilizate pe marile grupe de produse și servicii (care țin de stadiul de dezvoltare al economiei și de nivelul de trai, în baza veniturilor obținute local). Acestea sunt semnificativ mai mari la noi pe partea de produse alimentare incluse în coșul de consum, în timp ce serviciile (care au înregistrat creșterile cele mai mici de prețuri) se află la mai puțin de jumătate din nivelul luat în calcul pe media Zonei Euro.

O gestiune rezonabilă în context macroeconomic dificil                  

Una peste alta, în pofida majorării cu caracter excepțional a prețurilor, venită în proporție covârșitoare din mediul extern, pe calea costurilor puternic majorate cu energia, potrivit celor mai recente date disponibile, salariații și pensionarii români au rămas în domeniul pozitiv al evoluției puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului anterior.

Astfel, salariații au marcat, oarecum surprinzător, o valoare marginal pozitivă, de +0,5% (8,92% majorare anuală a salariului mediu net anunțată recent pentru ianuarie 2022 față de 8,35% inflația măsurată potrivit metodologiei naționale) iar pensionarii au consemnat un nivel de +2,2% în februarie 2022 (+10,97% creștere a pensiei medii nominale față de avansul anual al prețurilor de 8,53%).

Într-un context dificil, gestiunea rezonabilă a politicii monetare a fost esențială pentru această evoluție, majorările treptate ale dobânzii-cheie fiind sub cele din Ungaria, Polonia sau Cehia. Asta pentru a nu afecta creșterea economică și a nu majora excesiv obligațiile de plată la creditele contractate, păstrând și stabilitatea cursului de schimb imediat sub pragul de 4,95 lei/euro (devalorizările au ajuns la nivel de procente în cele trei țări menționate și au fost speculate pe piețele valutare).

Efectul s-a văzut și în contracararea, în limita posibilităților (ținând cont și de nivelul de pornire mai ridicat), a cotațiilor la creditele luate pe termen lung (ale căror efecte se vor transmite în obligațiile de plată asumate timp de un deceniu). Datele disponibile sunt edificatoare.

Stat                  Rata dobânzii pe termen lung                        Rata dobânzii de politică monetară

                        Aug21             Feb22              6 luni (pp)                   Aug21Feb22  6 luni (pp)

România          3,72%              5,60%              +1,88   (+50%)            1,50%  2,50%  +1,00

Ungaria           2,84%              4,86%              +1,98   (+70%)            0,90%  3,40%  +2,50

Polonia            1,60%              3,95%              +2,35   (+145%)          0,10%  3,50%  +3,40              

Cehia               1,74%              3,03%              +1,29   (+75%)            0,75%  4,50%  +3,75

Reamintim că, deși evoluțiile din comerțul exterior au fost mai slabe pentru toate țările din regiune în 2021 față de 2020, România a trebuit să țină cont în decizii și de particularitatea unui deficit comercial expandat la 24,4 miliarde euro. Față de un excedent consemnat anul trecut de Cehia la nivelul de 13 miliarde euro (dimensiunile PIB sunt similare) și deficite cu totul nesemnificative în cazul Poloniei (-0,6 miliarde euro) și Ungariei (-0,2 miliarde euro, toate datele comparabile și certificate de Eurostat).

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Dan Pălăngean

Dan Pălăngean

Consultant strategie, Cancelaria BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori