În România, ca și la nivel european, se aplică un prag maxim de 100 mii euro pentru depozitele bancare garantate. În aceste condiții, introducerea unui plafon de 150 mii euro în Legea dării în plată nu este discriminatorie, ci este simetrică din punct de vedere conceptual. În legislația din România sunt prevăzute plafoane precum: deducerea personală pentru persoanele fizice cu un venit lunar brut de până la 3000 lei; alocația pentru susținerea familiei și venitul minim garantat, ambele raportate la indicatorul social de referință; cotă redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe a căror valoare este sub 450 mii lei. Aceste plafoane nu sunt discriminatorii, ci răspund unui scop social.
Câți clienți ar putea beneficia de această lege?
Din 470 mii de clienți cu credite imobiliare (la 31 ianuarie 2016), sunt 97,5 mii de clienți pentru care valoarea creditului rămasă de plătit este mai mare decât valoarea actualizată a garanției imobiliare, ceea ce îi poate determina să aplice legea dării în plată.
Cât pierde sectorul bancar?
Pe ansamblul sectorului bancar, diferența dintre valoarea creditului și valoarea garanției, cumulată pentru cei 97,5 mii clienți, este de 8,2 miliarde lei. Pierderile cauzate sectorului bancar sunt de 2,8 miliarde lei, restul de 5,4 miliarde lei fiind deja provizionate, aferente unor credite neperformante sau extra-bilanțiere.
Cine câștigă cel mai mult?
Structura acestor 97,5 mii clienți este puternic asimetrică, un număr mic de clienți cu credite mari fiind responsabili de o parte semnificativă a influenței negative imediate asupra sectorului bancar.
Top 100 clienți cu cele mai mari credite (peste 5 milioane lei), reprezentând 0,1% dintre clienți, cauzează 5% din influența negativă imediată asupra sectorului bancar (410 milioane lei). Top 100 clienți au un câștig mediu de 4,1 milioane lei din aplicarea acestei legi. Din top 100, primii 28 de clienți, toți cu credite de peste 10 milioane lei, câștigă în medie 7 milioane lei din aplicarea acestei legi.
Primii 1500 de clienți, cu credite mai mari de 1 milion lei, reprezentând 1,5% din total clienți, provoacă 17,3% din influența negativă imediată asupra sectorului bancar (1,4 miliarde lei).
Clienții cu credite mai mici de 675 mii lei (echivalent 150 mii euro) reprezintă 96,5% din totalul clienților dar cauzează doar 75% din influența negativă imediată asupra sectorului bancar. Aceștia ar câștiga în medie doar 65 mii lei din aplicarea legii.
De ce este acoperitor plafonul de 150 mii euro pentru un credit?
Preţul unui apartament standard (cu 3 camere și 70 mp) în Bucureşti a înregistrat valoarea de 74 mii euro în 2006, 117 mii euro în 2007 și 133 mii euro în 2008, iar ulterior prețul a intrat pe un trend descendent. Aplicarea unui prag maxim de 150 mii euro pentru creditele eligibile pentru darea în plată ar fi acoperitoare pentru un apartament standard, chiar dacă acesta a fost achiziționat în vârful perioadei de boom imobiliar.
În România, ca și la nivel european, se aplică un prag maxim de 100 mii euro pentru depozitele bancare garantate. În aceste condiții, introducerea unui plafon de 150 mii euro în Legea dării în plată nu este discriminatorie, ci este simetrică din punct de vedere conceptual.
În legislația din România sunt prevăzute plafoane precum: deducerea personală pentru persoanele fizice cu un venit lunar brut de până la 3000 lei; alocația pentru susținerea familiei și venitul minim garantat, ambele raportate la indicatorul social de referință; cotă redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe a căror valoare este sub 450 mii lei. Aceste plafoane nu sunt discriminatorii, ci răspund unui scop social.
De ce trebuie scos programul Prima Casă din sfera de aplicabilitate a acestei legi?
Menținerea programului Prima Casă în sfera de aplicabilitate a acestei legi ar duce la dispariția acestuia, întrucât ar pune în discuție credibilitatea garanției statului. Principalele efecte vor fi restrângerea accesului la creditare pentru tineri și persoanele cu venituri reduse – prin creșterea avansului (de la 5% la 35%-40%), creșterea perioadei de timp necesare pentru strângerea avansului (de la 1 an la 8 ani) și scumpirea creditului (rata la un credit ipotecar standard în lei ar crește cu 40%).
