Într-o recentă apariție televizată, un fost redactor șef de publicație economică reușește performanța, deloc de invidiat, de a transmite spectatorilor informații eronate în legătură cu rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung (10 ani) ale României, ce este utilizată în scopuri de evaluare a convergenței economice. Articolul de față, ce se înscrie în efortul constant de educație financiară al băncii centrale, explică acest concept de dobândă și arată unde anume s-a greșit în comunicarea către public.
Care sunt informatiile eronate?
În data de 22 septembrie 2021, la un post de televiziune, fostul redactor șef afirma următoarele: “România plătește la împrumuturi spre 3,6% pe an, ceea ce înseamnă, atenție, în valută cu depreciere aceasta înseamnă mult mai mult (sublinierea noastră)…”. O declarație anapoda!
În fața aserțiunii de mai sus, nu poți să nu observi, mai întâi de toate, caracterul său vag, imprecis. Se invocă o rată de dobânda “spre 3,6%”, dar nu este clar pentru telespectatori ce e cu aceasta, căror împrumuturi li se aplică. La prima vedere, ar părea că e vorba de un cost mediu al datoriei publice guvernamentale.
Atunci când se discută despre datoria suverană a unui stat, se pot distinge mai multe tipuri de rate de dobândă, ce se calculeaza în mod diferit și având fiecare propriul său conținut informațional.
Pentru exemplificare, să amintim câteva tipuri de rate:
(1) rata nominală a dobânzii;
(2) rata reală a dobânzii[i] ;
(3) rata de dobândă fixă;
(4) rata de dobândă variabilă;
(5) rata de dobândă la momentul emisiunii (pe piața primară)[ii] ;
(6) rata de dobândă de piață secundară[iii] ;
(7) rata medie constatată în relație cu întregul stoc al datoriei statului.
Pentru a întregi tabloul, să mai precizăm că, în analize, mai intră în joc și alți factori ce au impact asupra tipologiei și nivelului ratelor de dobândă: monedele în care sunt exprimate împrumuturile, scadența și forma acestora (împrumuturi propriu-zise sau împrumuturi sub formă de obligațiuni). Doar un singur exemplu: o dobândă (randament) la un împrumut pe termen lung este, de regulă, mult mai mare decât cea la unul pe termen scurt, întrucât cu cât scadența este mai îndepărtată, cu atât este mai mare incertitudinea (și riscurile).
Care este rata de dobândă adusă în discuție în cadrul emisiunii televizate? Nu ni se oferă vreo indicație expresă în această privință, publicul fiind lăsat în ceață. Există însă unele indicii ce permit unei persoane familiarizate cu problematica respectivă să dezlege, în cele din urmă, enigma.
Trimiterea din emisiune la dobânda de “spre 3,6%”, urmată imediat de compararea mărimii acesteia cu nivelul însumat al ratelor dobânzii altor state din UE – comparație la care fostul redactor șef a mai recurs, în analize mai vechi, cu indicarea Băncii Centrale Europene (BCE) ca sursă a datelor – ne permit însă să stabilim că este vorba de “rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung ale României (10 ani), utilizată în scopuri de evaluare a convergenței economice”[iv] . În situația dată, ne confruntăm cu afirmații eronate difuzate pe un canal mass-media, de natură să inducă confuzie în rândul publicului: deprecierea leului nu are cum să ducă la costuri mult mai mari cu plățile de dobânzi aferente împrumuturilor respective, întrucât acestea nu sunt exprimate în valută (așa cum s-a subliniat în emisiunea TV), ci în moneda națională (leu), după cum vom vedea mai jos. Dacă, ipotetic, cuponul de dobândă (suma fixă de plată) este de 1 milion de lei, indiferent că moneda națională se depreciează sau nu în relație cu o monedă straină, suma rămâne tot 1 milion de lei.
Prevederi legale europene privind ratele de dobândă pe termen lung ale statelor membre UE
Statele membre UE care doresc să adopte euro trebuie să demonstreze că respectă criteriile de convergență stabilite prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) și Protocolul (nr. 13) la acesta[v] .
În consecință, aceste state sunt verificate periodic de către BCE și Comisia Europeană dacă îndeplinesc cele patru criterii de convergență nominală (stabilite inițial prin Tratatul de la Maastricht), ultimul dintre ele privind nivelul ratelor de dobândă pe termen lung[vi] .
Potrivit prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 13 al TFUE, respectarea celui de al patrulea criteriu de convergență înseamnă că “în cursul unei perioade de un an înaintea examinării … un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzii sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri compatibile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale”.
Cadrul statistic armonizat al BCE privind ratele de dobânzi pe termen lung utilizate în scopuri de evaluare a convergenței
În aplicarea prevederilor legale europene mai sus specificate, BCE și băncile centrale ale statelor membre au stabilit cadrul statistic necesar pentru ca ratele respective de dobândă pe termen lung să fie măsurate în conformitate cu criterii armonizate, inclusiv obligațiunile reprezentative. Datele produse conform cadrului sunt aduse periodic (lunar) la cunoștința publicului de către Banca Centrală Europeană și, aspect foarte important, ele se referă la:
- rate de dobândă pentru obligațiuni guvernamentale denominate în EURO pentru statele membre ale acestei zone; și
- ratele de dobândă pentru obligațiuni guvernamentale denominate în MONEDĂ NAȚIONALĂ pentru statele membre care nu au adoptat euro în momentul publicării acestora.
În statisticile BCE, fiecare rată de dobândă pe termen lung utilizată în scopuri de evaluare a convergenței economice este calculată ca medie lunară a ratelor de dobândă de pe piața secundară pentru obligațiuni guvernamentale cu scadență de 10 ani sau apropiate acesteia, cotată ca procent pe an. Datele statistice zilnice și lunare privind ratele de dobândă pe termen lung sunt transmise BCE de către băncile centrale naționale. În funcție de caracteristicile piețelor interne de capital (adâncime, structură), fiecare stat membru UE poate să aleagă, fie o obligațiune de referință (“benchmark bond”), fie mai multe obligațiuni (un coș) care îndeplinesc cerințele statistice specificate. Pentru determinarea ratei de dobândă se utilizează formula randamentului până la maturitate (“yield to maturity” – YTM)[vii] recomandată de International Securities Market Association (ISMA). Randamentul până la maturitate astfel determinat servește ca o rată nominală de dobândă pe termen lung, fără a se lua în calcul ajustări pentru efectele cuponului, impozitelor sau inflației.
În cazul României, s-a optat pentru metoda “benchmark bond”: dobânda publicată pentru evaluarea în scopuri de convergență privește o obligațiune pe termen lung, considerată că acționează ca un indicator cheie al condițiilor de piață. Metoda presupune emiterea regulată de obligațiuni comparabile și înlocuirea, pe rând, a acestora, în scopuri de raportare, pentru a fi respectată cerința legată de scadența reziduală (situarea titlului de datorie într-o bandă de timp cuprinsă între 9,5-10,5 ani).
Dobânzile sunt cele de pe piețele naționale de capital
Un alt aspect ce trebuie reținut este acela că dobânzile ce fac obiectul evidenței armonizate a BCE pentru evaluarea celui de al patrulea criteriu de convergență economică sunt cele înregistrate pe piețele naționale (interne) de capital. Și în aceasta privință există percepții eronate. De exemplu, cu ceva timp în urmă, într-o postare pe media socială, fostul redactor șef afirma că, urmare reducerii dobânzii de referință, “Polonia se împrumută la extern (sublinierea noastră) cu 1,48%” (față de 1,8% luna precedentă). Dobânda indicată era preluată din statisticile BCE privind ratele de dobânzi pentru evaluarea convergenței nominale. Ne aflăm, evident, în fața unei alte confuzii, deoarece rata dobânzii pe termen lung anterior amintită reflectă randamentele până la maturitate ale unei singure obligațiuni de tip benchmark, denominată în zloti, de pe piața de capital polonă (piață internă)[viii] .
De ce există confuzii dacă statisticile BCE sunt clare?
Nu am un răspuns la această întrebare. Pagina web a BCE ce prezintă ratele de dobândă pe termen lung ale statelor membre UE (https://www.ecb.europa.eu/stats/financial_markets_and_interest_rates/long_term_interest_rates/html/index.en.html) debutează cu precizări exprese legate de moneda în care sunt denominate obligațiunile guvernamentale analizate. De asemenea, sunt oferite informații suplimentare (“background information’) și există trimiteri la site-urile web al băncilor centrale naționale pentru cei dornici de a consulta statistici ale ratelor de dobânda de pe piețele financiare ale statelor membre UE. La rândul lor, seriile de timp istorice privind variabilele la care am făcut referire sunt însoțite în bazele de date ale BCE de metadate edificatoare.
Concluzii
Față de cele de mai sus, rămâne constatarea că într-o emisiune de televiziune, în fața a mii și mii de spectatori, au fost făcute o serie de comentarii eronate și confuze. În acest context, nu poți decât să fii surprins de usurința cu care se tratează anumite subiecte economice, în fața națiunii, fără a exista o întelegere temeinică asupra acestora. Publicul are, totuși, dreptul la o informare corectă!
X
X X
PS: Publicarea de noi date statistice de către BCE (septembrie 2021), la scurt timp după scrierea prezentei opinii, a dus la apariția unor articole dedicate evoluției ratei dobânzii la împrumuturile României pe termen lung. Un autor consideră că “este vorba de titlurile de stat ale României denominate în euro”. Altul, în doua pagini de text, nu specifică nimic despre moneda în care e denominat împrumutul, ce ar permite o adâncire a analizei. Toate acestea mă îndreptățesc să sper că opinia de față se va dovedi utilă în clarificarea unui aspect important legat de datoria publică a României.
[i] Rata reală a dobânzii reprezintă rata nominală corectată cu rata inflației. Rata reala este cea în funcție de care își ghidează, in principal, investitorii politicile lor.
[ii] Rata de emisiune sau cuponul este rata de dobânda definită la momentul emiterii titlului de stat (obligațiunii). Ea este fixă.
[iii] Rata de piață (secundară) este rata de dobândă pe care investitorii sunt dispuși să o accepte într-un anumit moment pentru o anumită obligațiune aflata deja în circulație. Nivelul său variază în permanență.
[iv] Rata respectivă de dobândă pentru luna august 2021 a avut valoarea de 3,72%, în creștere față de nivelul de 3,24% înregistrat în luna anterioara și cel de 2,65% din luna februarie 2021.
[v] După cum se arată pe site-ul Internet al Consiliului UE, aceste criterii oferă asigurarea că un stat care intră în zona euro nu va genera riscuri economice pentru el însuși și nici pentru întreaga zonă euro.
[vi] Criteriile de convergență nominală privesc stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea poziției financiare a guvernului, stabilitatea cursului de schimb și ratele de dobândă pe termen lung. De asemenea, pentru aderarea la euro trebuie ca țările candidate să asigure compatibilitatea legislației lor cu prevederile Tratatelor Europene și ale Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE (convergență legală). Respectarea convergenței legale presupune asigurarea independenței băncilor centrale naționale.
[vii] “Ghidul investitorului în titluri de stat românești emise pe piața interbancară internă” definește randamentul până la maturitate drept rata anuală de fructificare pe care un investitor o așteaptă să o primească în condițiile păstrării titlului de stat până la scadență. Randamentul ia în calcul toate plățile viitoare de cupon, prețul de achiziție al titlului, valoarea nominală și maturitatea reziduală a titlului de stat. De asemenea, trebuie precizat că în calculul acestui tip de dobândă se consideră ca plățile de cupoane primite vor fi reinvestite la o rată a dobânzii egală cu cea a randamentului la scadență.
[viii] Mai mult decât discutabilă este și legătura de cauzalitate stabilită între reducerea dobânzii de referință și reducerea dobânzii pe termen lung la obligațiunile guvernamentale poloneze.
