- Economiile lumii au început să se adapteze gradual la noile condiții impuse de pandemia Covid-19, totuși, evoluția situației sanitare rămâne critică din punct de vedere al perspectivelor.
- Dezvoltarea soluțiilor medicale a contribuit semnificativ la îmbunătățirea așteptărilor cu privire la constrângerile exercitate de evoluția situației medicale asupra activității economice. Progresele realizate în campaniile de vaccinare însă sunt neuniforme la nivelul țărilor, majoritatea acestora aflându-se în faze incipiente ale acestui proces.
- Printre campionii mondiali ai vaccinării, este de remarcat exemplul Israelului, o țară care la sfârșitul lunii martie 2021 a administrat deja peste 10 milioane de doze de vaccin unei populații de cca. 9 milioane.
- Semnalele timpurii ale experienței Israelului sugerează că numărul infectărilor noi ar putea fi redus drastic într-o perioadă relativ scurtă de timp, concomitent cu relaxarea treptată a restricțiilor de distanțare socială.
- Pe fondul progresului lent al campaniilor de vaccinare în multe alte țări ale lumii și al riscului apariției unor tulpini noi, mult mai rezistente la vaccinurile deja dezvoltate, incertitudinile rămân ridicate. Cu toate acestea, exemplul Israelului contribuie la consolidarea așteptărilor, în general favorabile, asupra perspectivelor de revenire a economiilor.
De la momentul izbucnirii pandemiei, evoluția economiei dar și viața noastră de zi cu zi – mai mult sau mai puțin – sunt condiționate de situația sanitară. Deși pe parcurs am învățat mult despre practicile care pot ajuta la gestionarea situației epidemiologice, iar economia și societatea în general au început să se adapteze noilor provocări, din perspectiva performanței economice pentru anul 2021, știrile referitoare la evoluția pandemiei COVID-19 rămân critice.
În acest context, dezvoltarea soluțiilor medicale într-un timp record a adus speranțe noi încă din ultimele luni ale anului 2020, iar la începutul anului curent, progresele realizate în campaniile de vaccinare au fost de-a dreptul vizibile.
La nivel mondial, campania de vaccinare se află, totuși, într-o fază incipientă, un moment mult prea timpuriu pentru a putea formula concluzii generalizate. Totuși, există deja câteva țări cu progrese remarcabile, permițând astfel furnizarea primelor semnale privind eficacitatea campaniilor. Între aceste țări, un exemplu relevant poate fi experiența Israelului, cu o populație de cca. 9 milioane persoane.
De la mijlocul lunii decembrie, de când s-a lansat campania de vaccinare și până la sfârșitul lunii martie 2021, autoritățile israeliene au administrat peste 10 milioane doze de vaccin ceea ce, în comparație cu populația țării, corespunde unei rate de vaccinare de 115,9% (Grafic 1). Desigur, pe lângă această rată brută, este important de analizat și informațiile legate de distribuția dozelor. În această privință, 60,6% din populație a primit cel puțin prima doză, iar 55,3% a beneficiat deja și de rapel.
În paralel cu desfășurarea campaniei de vaccinare, de la mijlocul lunii ianuarie 2021 și până la sfârșitul lunii martie 2021, numărul infectărilor noi a scăzut drastic, de la cca. 8.600 de cazuri noi pe zi la sub 500 (medie mobilă pe 7 zile; Grafic 2). Fără îndoială, evoluția din ultimele săptămâni este impresionantă, însă se poate ridica întrebarea, și pe bună dreptate, în ce măsură această tendință este doar rezultatul campaniei de vaccinare? Sau dacă aceasta a fost influențată și de eventualele măsuri de distanțare socială impuse de autorități (cum s-a mai întâmplat în primăvara și la toamna anului trecut)?
|
Grafic 1. Vaccinări (%) |
Grafic 2. Cazuri noi (număr) |
 |
 |
| Sursă: ourworldindata.org | Sursă: ourworldindata.org, calcule proprii |
Pentru a putea răspunde la aceste întrebări, pe lângă cazurile noi de infectare, trebuie să analizăm evoluția numărului de reproducție efectivă – cunoscut drept “indicatorul R” – alături de ceilalți indicatori care reflectă severitatea măsurilor de distanțare socială.
Pe scurt, “indicatorul R” reprezintă numărul mediu de persoane infectate pornind de la un singur caz, cu alte cuvinte, cât de infecțios este virusul sau cât de repede se răspândește epidemia. Pentru stabilizarea situației epidemice este necesară reducerea indicatorului R la 1, în timp ce valori sub acest prag indică scăderea numărului infectărilor noi. Este important de menționat că “indicatorul R” (Grafic 3) nu oferă o imagine în timp real asupra situației epidemice, ci una semnificativ decalată, ca urmare a timpului lung scurs din momentul infectării până la detectarea acesteia cu un test pozitiv (de obicei, aproximativ două săptămâni).
În ceea ce privește severitatea măsurilor guvernamentale, indicii de mobilitate publicați de gigantul tehnologic Google pot furniza informații valoroase. O alternativă interesantă ar fi indicele de severitate calculat de Universitatea din Oxford însă, în cazul acestuia, este posibilă să apară discrepanțe între severitatea restricțiilor impuse de către autorități și comportamentul efectiv al populației, i.e. gradul de respectare a măsurilor de către societate.
În luna martie 2021, datele aferente numărului de reproducție evidențiază “retragerea” virusului în Israel, cu valori ale R semnificativ sub reperul 1. Experiențele empirice de obicei confirmă prezumția că ar trebui să existe o relație strânsă între viteza de răspândire a virusului și mobilitatea populației. De la izbucnirea pandemiei la începutul anului trecut până în luna februarie 2021, nici Israelul nu a fost o excepție: mobilitatea populației părea să explice o parte semnificativă a fluctuațiilor indicatorului R (Grafic 4).
|
Grafic 3. Evoluția indicatorului R |
Grafic 4. Relația între indicele de mobilitate și indicatorul R |
 |
 |
| Sursă: ourworldindata.org | Notă: nivelul pre-criză al indicelui de mobilitate este setată la 1 (pentru mai multe detalii tehnice vizitați NBR Occasional Papers no.32/2021, Appendix 3). Datele aferente indicelui de mobilitate au un decalaj de 14 zile.
Sursă: ourworldindata.org, Google, calcule proprii |
Însă, de la sfârșitul lunii februarie, când ratele de vaccinare au atins deja cote mult mai ridicate, situația s-a schimbat radical. Viteza de răspândire a virusului, măsurată cu ajutorul “indicatorului R”, a scăzut la minime istorice, în timp ce mobilitatea populației a înregistrat o creștere semnificativă, evoluții care se transpun în ruperea relației istorice dintre cei doi indicatori (Grafic 5). Această decorelare între cei doi indicatori ar sugera, în mod evident, faptul că stadiul avansat al campaniei de vaccinare este de natură să permită o relaxare a restricțiilor de mobilitate (impuse sau voluntare), fără ca în paralel, să vedem și o creștere a numărului de cazuri noi de infectare.
|
Grafic 5. Evoluția indicelui de mobilitate și a indicatorului R |
 |
| Notă: nivelul pre-criză al indicelui de mobilitate este setată la 1 (pentru mai multe detalii tehnice vizitați NBR Occasional Papers no.32/2021, Appendix 3). Datele aferente indicelui de mobilitate au un decalaj de 14 zile.
Sursă: ourworldindata.org, Google, calcule proprii |
Desigur, ar fi prematur să se declare o victorie, mai ales în contextul în care campania de vaccinare avansează lent în majoritatea țărilor și dat fiind și riscul ca între timp să apară noi mutații ale virusului, mult mai rezistente la vaccinurile deja dezvoltate. Cu toate acestea, semnalele timpurii din Israel sugerează că, pe fondul avansului campaniilor de vaccinare, este posibil să observăm o detensionare a situației sanitare concomitent cu întoarcerea la viața de zi cu zi ceva mai apropiată de normalitatea pre-pandemică.
Din punct de vedere al perspectivelor economice, experiența Israelului contribuie la consolidarea așteptărilor favorabile cu privire la o revenire robustă a activității economice la nivel mondial, desigur, strict condiționată de progresele realizate în campaniile de vaccinare.
