Marea criză care a izbucnit în 2008 a arătat în mod clar că împrumuturile foarte mari și reglementările slabe pot…
Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la cca 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta.
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
În ultimele luni opinia publică a identificat o problemă foarte complexă, a cărei soluționare este, oricum, dificilă, dar ea este încă și mai complicată în actualul context politic și economic, intern și internațional: deficitul public. Este foarte bine că tema este dezbătută deja pe toate fețele, atât în zona politicului, cât și în cam toate sferele vieții sociale. Ar exista, astfel, mai multe premise pentru a identifica o soluție mai bună, mai durabilă. Cred însă că ar exista două precondiții în acest scop. Prima este, după părerea mea, identificarea corectă a problemei. Or, aici se pot observa, nu de puține ori, fie ținte false, fie abordări care caută mai degrabă găsirea unui vinovat, un țap ispășitor, decât a unei soluții durabile. În intervenția mea de azi mă voi referi la această primă problemă, urmând ca, în zilele următoare, să mă refer și la cea de-a doua problemă: cum am putea aborda în mod raţional deficitul public.
Public debt sustainability is a concern in many countries. In the US, as the economic linchpin of the developed world, public debt has exceeded 130% of GDP and is causing heated debate, in Congress as well. In the EU, the financial crisis, the pandemic, and the energy transition (with effects augmented by the war in Ukraine) have caused public debts to soar; there are countries in the euro area (Greece, Cyprus, Italy, France, Belgium, Spain, Portugal) with public debts that range between 100% and 175% of GDP. By the way, the ECB was forced to intervene through special operations to save the Eurozone during the sovereign debt crisis.
Datoriile publice sunt considerabil mai mici în Europa centrală și de răsărit, dar unele dintre țările din această regiune nu fac parte din zona euro (apare riscul valutar) și au deficite bugetare mari; este și cazul României, cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, poate cel mai înalt din Uniune (deficitul structural este definit în accepție simplă că diferența între veniturile și cheltuielile permanente ale bugetului public –deși nicio componentă a bugetului poate fi considerată veșnic permanentă).
Nu știm când și nu știm exact ce o va declanșa, dar o criză financiară va veni în mod cert în vreuna din economiile mari ale lumii. Este imposibil în epoca modernă ca această criză să nu lovească și România. Așa s-a întâmplat în 1991, în 1997 și în 2008 și așa se va întâmpla și data viitoare. Acele drumuri parcurse spre acele crize ar fi trebuit să ne învețe că impactul asupra economiei noastre a fost cu atât mai mare cu cât mai mari au fost dezechilibrele noastre interne și externe.De fiecare dată, economia noastră a fost prinsă pe picior greșit, însemnând că în perioadele care au precedat crizele, dezechilibrele macroeconomice fuseseră amplificate de politici greșite. În mod particular, în fiecare perioadă ce a precedat anii amintiți, politica noastră fiscală a promovat creșterea deficitelor bugetare, ceea ce însemna că utilizarea ei în criza ce avea să vină era aproape imposibilă.
Este multa incordare politica in SUA privind plafonul datoriei publice, de cca. 31 trilioane (mii de miliarde) dolari, care era…
În orice economie de piață statul are relativ puține instrumente la dispoziție pentru intervenție, dar folosirea inteligentă a acestora este…
Sigur că trebuie găsite soluții de reducere a deficitului, dar acestea ar trebui să fie subsecvente unei analize a ceea…
