România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%).
Clarificări ale purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu
În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de cele mai recente evoluții.
Creșterile recente ale inflației în țările dezvoltate, în special în SUA, sunt de obicei explicate în principal prin doi factori: pe partea ofertei sunt accentuate creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, precum și întreruperi în lanțurile de aprovizionare, iar pe partea cererii sunt evidențiați stimulii monetari și fiscali acordați în timpul pandemiei
“Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996. Ei bine, în prezent se vorbește mult despre acest fenomen, la o simplă verificare a trendurilor Google, termenul “inflație” este la un nivel record în căutările românilor din ultimii ani. Mai mult, “febra” inflației pare că a cuprins tot mapamondul. Inflația poate avea mai multe surse însă, detaliez mai jos.
BNR a avut spaţiu de manevră pentru scăderea dobânzii-cheie cu 0,75 de puncte procentuale în împrejurarea în care, începând încă din decembrie 2019, un ciclu inflaţionist lung, de peste doi ani, cu un vârf de creştere a preţurilor de 5,41 la sută în primăvara lui 2018, s-a transformat în dezinflaţie.
