Într-un articol publicat în numărul 79 din Cronici („De ce PIB-ul potențial nu poate crește ca Făt-Frumos”) arătam că principalul…
In another text, I argued that AI does not alter economic logic/rationality, nor does it eliminate competition, income and wealth disparities among individuals and groups of people, or between societies/states (“Can AI change economic logic?” Hotnews and Contributors, January 28, current year). What public policies aim to do is to mitigate such disparities and derived social tensions within economies. Internationally, interventions are carried out by specialized international financial bodies such as the IMF, while in the EU, various stabilization mechanisms and structural and cohesion funds operate.
A related question is whether AI can prevent financial or economic crises. The almost automatic answer is no. Because AI does not change economic logic or rationality, and competition does not disappear. In other words, business/economic cycles do not vanish, whether we consider short and medium-term fluctuations in economic activity or longer-term ones generated by investment cycles and major technological breakthroughs that induce technological cycles.
Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32 la sută din PIB, adică cu circa 0,8 la sută din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB
În orice economie de piață statul are relativ puține instrumente la dispoziție pentru intervenție, dar folosirea inteligentă a acestora este…
Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment, cu o temă incitantă. Cu acest prilej aduc un omagiu…
Ultima perioadă supusă analizei noastre (care începe în 1971 și continuă până în prezent), este compusă din două sub-perioade: Războiul…
După ce am examinat modul în care moralitatea de tip burghez a influențat politicile monetare și fiscale în perioada etalonului-aur…
Într-o lume ideală, în care vitregiile realității economice ar putea fi tratate cu succes prin apelul la rețete sigure furnizate…
