După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32 la sută din PIB, adică cu circa 0,8 la sută din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB
În orice economie de piață statul are relativ puține instrumente la dispoziție pentru intervenție, dar folosirea inteligentă a acestora este…
Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment, cu o temă incitantă. Cu acest prilej aduc un omagiu…
Ultima perioadă supusă analizei noastre (care începe în 1971 și continuă până în prezent), este compusă din două sub-perioade: Războiul…
După ce am examinat modul în care moralitatea de tip burghez a influențat politicile monetare și fiscale în perioada etalonului-aur…
Într-o lume ideală, în care vitregiile realității economice ar putea fi tratate cu succes prin apelul la rețete sigure furnizate…
Tot mai multă lume se întreabă dacă, odată intrată în grupul țărilor cu venituri înalte (high income countries), România își…
Într-un comunicat recent, Asociația Băncilor Germane s-a pronunțat în favoarea monedei euro digitale, văzută ca următorul pas în evoluția banilor.…
Născut în1883 la Triesch, în Moravia habsburgică, Joseph Alois Schumpeter este preocupat de importanța creației, a elitei antreprenoriale inovative, idee…
Identitatea Economiei Monetare ca domeniu de reflecție s-a consolidat în contextul revoluției în cogniția economică stimulată de Keynes prin fundamentarea perspectivei analitice a Macroeconomiei. De altfel, comunitatea academică activă recunoaște ideea că Economia Monetară este un capitol relevant al Macroeconomiei. De la fixarea aproape exclusivă în teritoriul tehnicilor bancare, specific perspectivei Microeconomiei, Economia Monetară a făcut saltul la nivelul rafinat intelectual al elaborării politicilor specifice sistemului, cotat deja ca având un rol determinant în crearea de valoare adăugată.