Percepție vs realitate În ultimii ani, percepția colectivă asupra condițiilor economice și a viitorului pare să fie marcată de un…
Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la cca 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta.
În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.
Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
Public debt sustainability is a concern in many countries. In the US, as the economic linchpin of the developed world, public debt has exceeded 130% of GDP and is causing heated debate, in Congress as well. In the EU, the financial crisis, the pandemic, and the energy transition (with effects augmented by the war in Ukraine) have caused public debts to soar; there are countries in the euro area (Greece, Cyprus, Italy, France, Belgium, Spain, Portugal) with public debts that range between 100% and 175% of GDP. By the way, the ECB was forced to intervene through special operations to save the Eurozone during the sovereign debt crisis.
Este multa incordare politica in SUA privind plafonul datoriei publice, de cca. 31 trilioane (mii de miliarde) dolari, care era…
Sigur că trebuie găsite soluții de reducere a deficitului, dar acestea ar trebui să fie subsecvente unei analize a ceea…
Ați văzut clipul de promovare la melodia „Trenulețul”, a formației Zdob și Zdub & Frații Advahov, din Republica Moldova? În…
Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment, cu o temă incitantă. Cu acest prilej aduc un omagiu…
Se inmultesc comentarii privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB)…
