Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și…
Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)
Sumar Acest eseu răspunde la întrebarea în ce măsură intervențiile de magnitudini fără precedent pe care guvernele, băncile centrale și…
Într-o lume ideală, în care vitregiile realității economice ar putea fi tratate cu succes prin apelul la rețete sigure furnizate…
Născut în1883 la Triesch, în Moravia habsburgică, Joseph Alois Schumpeter este preocupat de importanța creației, a elitei antreprenoriale inovative, idee…
Există o serie de Legi Universale ale Economiei, valabile oriunde în spațiu și oricând în timp, la fel precum legile fizicii, chimiei sau matematicii. Sau precum Cele Zece porunci din Biblie (să nu furi; să nu ucizi; să nu minți etc.), care de asemenea sunt înscrise în structura informațională care guvernează Universul
Identitatea Economiei Monetare ca domeniu de reflecție s-a consolidat în contextul revoluției în cogniția economică stimulată de Keynes prin fundamentarea perspectivei analitice a Macroeconomiei. De altfel, comunitatea academică activă recunoaște ideea că Economia Monetară este un capitol relevant al Macroeconomiei. De la fixarea aproape exclusivă în teritoriul tehnicilor bancare, specific perspectivei Microeconomiei, Economia Monetară a făcut saltul la nivelul rafinat intelectual al elaborării politicilor specifice sistemului, cotat deja ca având un rol determinant în crearea de valoare adăugată.
