Percepție vs realitate În ultimii ani, percepția colectivă asupra condițiilor economice și a viitorului pare să fie marcată de un…
Noile tehnologii permit colectarea unui volum foarte mare de date care a început să genereze un interes în creștere în…
Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia ca sistemul bancar este solid. Insa in ultima perioada apar semnale care ne invita sa ne ajustam unele opinii in concordanta cu realitatea curenta si de perspectiva . Suntem chemati sa punem o intrebare esentiala : “Care sunt implicatiile si consecintele starii actuale si ale soliditatii sistemului bancar, ale soliditatii sistemului financiar, in cazul functionarii economiei din fiecare tara si cum se configureaza viitorul ?” Inflatia ,care se mentine la cote ridicate , transformarile geopolitice si climatice impun raspunsuri acompaniate de decizii si solutii.
Public debt sustainability is a concern in many countries. In the US, as the economic linchpin of the developed world, public debt has exceeded 130% of GDP and is causing heated debate, in Congress as well. In the EU, the financial crisis, the pandemic, and the energy transition (with effects augmented by the war in Ukraine) have caused public debts to soar; there are countries in the euro area (Greece, Cyprus, Italy, France, Belgium, Spain, Portugal) with public debts that range between 100% and 175% of GDP. By the way, the ECB was forced to intervene through special operations to save the Eurozone during the sovereign debt crisis.
În condițiile în care scumpirea alimentelor a fost, atât în 2022, cât și în prima treime a lui 2023, principalul…
Ultima perioadă supusă analizei noastre (care începe în 1971 și continuă până în prezent), este compusă din două sub-perioade: Războiul…
Se inmultesc comentarii privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB)…
România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%).
Dincolo de efectele Pandemiei si cresterea brutala a preturilor la energie, care au bulversat intreaga societate, necazurile economice ale Romaniei sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari. Deficitul bugetar, pe componenta sa structurala, ne-a adus in situatia de a avea spatiu foarte limitat de manevra cand economia era in prag de recesiune adanca, dupa izbucnirea Pandemiei. Suspendarea regulilor fiscale in UE in perioada 2020-2022 a permis sa fie atenute suferintele cetatenilor, ale economiei, dar nu a inlaturat necesitatea de a face o corectie fiscala/bugetara de amploare in cativa ani –sa fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB in mod sustenabil, pentru a stabiliza datoria publica.
The coronavirus pandemic has stunned Europe, and indeed the entire world. Although the likelihood of this kind of pandemic was sounded off by not a few high-profile voices quite a while ago, its devastating impact reveals how unprepared medical systems and how defective our prevention schemes have been. But, like in times of war, an unprecedented resource mobilisation has been mounted to fight the coronavirus, while governments and central banks have summoned a wide range of tools to mitigate the impact of the lockdowns.
