Debates on artificial intelligence (AI) have intensified greatly in recent years. The British government organized a high-level conference on this topic recently. Top officials from the EU and the USA consider AI among their priority policy orientations. Prominent Silicon Valley voices, major companies, are actively engaged in this debate. In Asia, AI is at the forefront of attention. At last year’s annual meeting of the Academia Europaea, Professor Helga Nowotny’s inaugural address and other lectures focused on AI. While the benefits of AI are widely acknowledged, deep concerns about its potentially harmful effects and the possibility of it spiraling out of control are also raised. Can AI be regulated without stifling innovation? Could AI address imbalances between needs and resources sustainably by bringing about abundance for all? This debate is particularly relevant given the significant disruptions of recent years, that have perturbed people’s lives and have led to a “cost of living” crisis with political ramifications.

Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)

Stabilitatea prețurilor nu reprezintă unicul bun public pe care societatea îl așteaptă de la o bancă centrală, căreia, pe lângă misiunea elaborării politicii monetare, aflată în centrul atenției, îi revin și numeroase alte atribuții, fapt reflectat chiar de titlul volumului de față: Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor.

Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia ca sistemul bancar este solid. Insa in ultima perioada apar semnale care ne invita sa ne ajustam unele opinii in concordanta cu realitatea curenta si de perspectiva . Suntem chemati sa punem o intrebare esentiala : “Care sunt implicatiile si consecintele starii actuale si ale soliditatii sistemului bancar, ale soliditatii sistemului financiar, in cazul functionarii economiei din fiecare tara si cum se configureaza viitorul ?” Inflatia ,care se mentine la cote ridicate , transformarile geopolitice si climatice impun raspunsuri acompaniate de decizii si solutii.

În data de 28 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat un pachet legislativ privind moneda unică pentru a asigura un cadru legal pentru o posibilă emitere a monedei euro digitale de către Banca Centrală Europeană (BCE) și pentru a garanta utilizarea în continuare a bancnotelor și monedelor metalice în euro. Detalii despre aceste reglementări, ce sunt de natură a influența viitorul banilor în UE, sunt oferite în continuare.

În urmă cu două cicluri electorale, prin 2015, a început un fel de competiție pentru atragerea alegătorilor, cum altfel, decât prin acordarea unor facilități fiscale. Alegerile din 2016 au trecut, facilitățile au rămas. Mai puțin obișnuit, noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forță generozitatea fiscală, prin aplicarea complet irațională a așa-zisei teorii «wage-led growth» – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta. Până am ajuns, azi, într-o situație deosebit de critică : stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB și crește precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situației nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri.