Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi…

Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict, la negociere, între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?

Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la cca 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta.

În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.

Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.

Intr-un al text am argumentat ca AI nu modifica logica economica, nu elimina concurenta, discrepante de venituri si averi intre persoane si grupuri de oameni, intre societati/state (Poate AI schimba logica economica? Hotnews si Contributors, 28 ianuarie, a.c). Ce incearca sa faca politicile publice este de a atenua asemenea discrepante, tensiunile sociale derivate, in interiorul economiilor. Pe plan international opereaza interventii ale organismelor financiare internationale specializate, precum FMI, iar in UE diverse mecanisme de stabilizare si fonduri structurale de coeziune.

O intrebare corelata este daca AI poate preveni crizele financiare, economice. Raspunsul aproape automat este ca nu. Deoarece AI nu schimba logica, rationalitatea economica, iar competitia nu dispare. Altfel spus, ciclurile de afaceri/economice nu dispar, fie ca avem in vedere fluctuatiile de activitate economica pe termen scurt si mediu, sau altele pe termen mai lung, ce sunt generate de ciclurile investitionale si schimbarile tehnologice mari, de ciclurile tehnologice.

În prima sa intervenție publică, noul guvernator al Băncii Italiei tratează într-un mod original problematica euro digital, recurgând la o abordare contrafactuală, și anume, prezentarea posibilelor consecințe macroeconomice ale neadoptării unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) în țările ce au trecut la moneda unică europenă. Principalele concluzii ale acestui tip de analiză, ce permite o mai bună reliefare și întelegere a unor aspecte specifice legate de CBDC, utilizând euro digital ca studiu de caz, sunt redate în continuare.