Autor

Creșterile recente ale inflației în țările dezvoltate, în special în SUA, sunt de obicei explicate în principal prin doi factori: pe partea ofertei sunt accentuate creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, precum și întreruperi în lanțurile de aprovizionare, iar pe partea cererii sunt evidențiați stimulii monetari și fiscali acordați în timpul pandemiei

Autor

În 10 ianuarie 2022, Comisia Națională pentru Piața de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiții, fără a mai aștepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza și influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive și pe obligația de avertizare în privința riscurilor. La rândul său, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunțat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive. Detalii în continuare

Autor

“Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996. Ei bine, în prezent se vorbește mult despre acest fenomen, la o simplă verificare a trendurilor Google, termenul “inflație” este la un nivel record în căutările românilor din ultimii ani. Mai mult, “febra” inflației pare că a cuprins tot mapamondul. Inflația poate avea mai multe surse însă, detaliez mai jos. 

Autor

PIB-ul este indicatorul cel mai cuprinzator de descriere a activitatii economice. Lui Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1971), ii datoram cel mai mult aceasta inovatie conceptuala si de masurare. PIB a devenit in timp reper principal de comparatie intre economii nationale. In raport cu acest indicator se fac analize macro si micro, de adancime, in structura. La PIB se raporteaza marimi ca deficit buget, deficit extern (comercial, cont curent), datorie publica, ce pot arata dezechilibre macroeconomice si probleme de sustenabilitate financiara.

Autor

Primul semestru din 2022 nu începe bine: coronavirusul este omniprezent, rămășițele războiului rece sunt resuscitate la granițele estice ale Europei, iar în Orientul îndepărtat supremația economică și tehnologică a Chinei răstoarnă definitiv balanța securității. La acestea se adaugă și instabilitatea economiei globale ca o consecință a pandemiei.

Public debt sustainability is a concern in many countries. In the US, as the economic linchpin of the developed world, public debt has exceeded 130% of GDP and is causing heated debate, in Congress as well. In the EU, the financial crisis, the pandemic, and the energy transition (with effects augmented by the war in Ukraine) have caused public debts to soar; there are countries in the euro area (Greece, Cyprus, Italy, France, Belgium, Spain, Portugal) with public debts that range between 100% and 175% of GDP. By the way, the ECB was forced to intervene through special operations to save the Eurozone during the sovereign debt crisis.