Clarificări ale purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu
În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de cele mai recente evoluții.
Din creșterea de 6 ori a PIB-ului României invocată la începutul articolului, un factor multiplicator de 1,47 se datorează deprecierii euro iar un alt factor multiplicator, estimat de noi la aproximativ 3, se datorează aderării la NATO și la UE. Mai rămâne un rest de circa 1,36, care probabil că reflectă mai bine creșterea fundamentală (cu circa 36 la sută) în acești 21 de ani
Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu.
Dincolo de efectele Pandemiei si cresterea brutala a preturilor la energie, care au bulversat intreaga societate, necazurile economice ale Romaniei sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari. Deficitul bugetar, pe componenta sa structurala, ne-a adus in situatia de a avea spatiu foarte limitat de manevra cand economia era in prag de recesiune adanca, dupa izbucnirea Pandemiei. Suspendarea regulilor fiscale in UE in perioada 2020-2022 a permis sa fie atenute suferintele cetatenilor, ale economiei, dar nu a inlaturat necesitatea de a face o corectie fiscala/bugetara de amploare in cativa ani –sa fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB in mod sustenabil, pentru a stabiliza datoria publica.
“Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996. Ei bine, în prezent se vorbește mult despre acest fenomen, la o simplă verificare a trendurilor Google, termenul “inflație” este la un nivel record în căutările românilor din ultimii ani. Mai mult, “febra” inflației pare că a cuprins tot mapamondul. Inflația poate avea mai multe surse însă, detaliez mai jos.
Autorul este redactor la revista The Economist, având un doctorat în istorie la Balliol College, Oxford. În acest volum, apărut sub semnătura sa în 2021, el face o analiză a avântului meritocrației începând cu secolul XVIII, dar și a regresului acesteia în epoca Brexit și a lui Donald Trump
Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia ca sistemul bancar este solid. Insa in ultima perioada apar semnale care ne invita sa ne ajustam unele opinii in concordanta cu realitatea curenta si de perspectiva . Suntem chemati sa punem o intrebare esentiala : “Care sunt implicatiile si consecintele starii actuale si ale soliditatii sistemului bancar, ale soliditatii sistemului financiar, in cazul functionarii economiei din fiecare tara si cum se configureaza viitorul ?” Inflatia ,care se mentine la cote ridicate , transformarile geopolitice si climatice impun raspunsuri acompaniate de decizii si solutii.
