Lucrarea surprinde mutațiile produse în timp, așa cum acestea sunt reflectate de curba ofertei agregate, respectiv curba Phillips, care, inițial, a demonstrat relația inversă dintre inflație și șomaj, transformată, în prezent, într-o relație între inflație și un indicator esențial al activității economice, referitor fie la deviația PIB, fie la evoluția salariilor
Note de lectură pe marginea cărții “Defensive Expectations: Reinventing the Philips Curve as a Policy Mix”
Curba Philips tradițională, unde o scădere a șomajului ducea la o creștere a ratei inflației, nu mai este valabilă în prezent. După cum nu mai sunt valabile nici versiunile mai recente ale acesteia, unde șomajul a fost înlocuit de output gap, iar inflația – de așteptările inflaționiste.
Când remediul funcționează dar medicul este totuși concediat. Importanța independenței băncii centrale.
Naci Ağbal, acum fostul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, a făcut ceea ce ar fi făcut orice guvernator de bancă centrală responsabil, care vrea să stăvilească inflația și să oprească deprecierea monedei naționale: și-a făcut datoria și a crescut dobânzile. A evitat astfel adâncirea crizei în care se găsea tara sa la preluarea mandatului de guvernator. A fost însă concediat pentru asta
Revolut Bank nu are nevoie de autorizație de la BNR. E suficientă cea de la Banca Centrală Europeană și notificarea Băncii Lituaniei
În ultima perioadă, în presa română a circulat știrea că Revolut Bank UAB a primit licența bancară de funcționare în România. Informația este eronată, întrucât, conform reglementărilor europene, instituția de credit din Lituania poate funcționa pe teritoriul țării noastre în liberă prestare de servicii doar pe baza autorizației (licenței) ce i-a fost eliberată de Banca Centrală Europeană și a notificării autorității de supraveghere din țara de origine. Să explicăm, pe exemplul Revolut Bank UAB, cum funcționează activitatea bancară transfrontieră în Uniunea Europeană. Și câteva cuvinte despre cine garantează depozitele acestei instituții de credit.
Amplificarea deficitului bunurilor agroalimentare: probleme structurale și politici (macro)economice
Începând cu anul 2015, soldul contului curent al României s-a deteriorat gradual de la valori aproape nule în 2014 (deficit de 0,2 mld. euro) la un deficit de circa 11 mld. euro la finele anului 2020. Anul 2020, aflat sub spectrul evoluțiilor adverse asociate crizei pandemice, nu a făcut excepție, aducând o nouă contribuție la adâncirea dezechilibrului extern.
În ultimul timp s-au intensificat discuțiile despre posibilitatea ca inflația din SUA să înceapă să crească relativ rapid și să redevină o problemă dacă stimulii acordați în timpul pandemiei se vor extinde cu 1,9 trilioane de dolari cât reprezintă pachetul fiscal propus. În teorie, influențele care derivă de aici pentru politica monetară a Fed nu ar trebui să ne îngrijoreze cu referire la politica noastră monetară, deoarece rata de schimb flexibilă ar trebui să elibereze rata internă a dobânzii de presiunile externe, permițându-i să ducă la atingerea scopurilor referitoare la stabilitatea prețurilor în România. Așa ar sta lucrurile dacă politica monetară ar influența condițiile monetare și financiare ale unei țări exclusiv prin rata dobânzii (canalul ratei dobânzii). Totuși, în realitate, pe de o parte, influența externă a politicii monetare a Fed este foarte puternică, iar pe de altă parte pandemia a creat condițiile ca inflația să crească în țările dezvoltate deoarece a făcut necesară apariția unei legături între guverne, firme și bănci care ar putea face dificilă retragerea la timp a stimulilor.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (27) BCE (6) BNR (16) Bănci (6) CBDC (5) Convergență (4) Creditare (6) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (14) Dobânzi (8) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (31) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (18) Zona Euro (7)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
S-a scurs cu putin peste un deceniu de la ultima criza economico -financiara si, la inceputul anului 2023, ne confruntam…