Un document pe care guvernatorul BNR l-a adresat Parlamentului a fost prezentat deformat în dezbaterile publice
Guvernatorul, cu argumente juridice, a informat Parlamentul că o lege ce ar pune membrii CA al BNR sub incidența obligativității întreruperii mandatului în curs la împlinirea vârstei de 70 de ani ar încălca grav Legea 312/2004. Lege care stipulează, limitativ, condițiile în care membrii săi pot fi revocați din funcție. Așadar, potrivit acestei legi, nu poate să înceteze un mandat pe criterii de vârstă. Pentru că vârsta nu are nicio legătură cu natura juridică a mandatului.
Finanțarea verde prin piața de capital, sectorul financiar-nebancar și obligațiuni verzi guvernamentale
Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis, în cadrul ședinței din 14 octombrie 2020, înființarea unui grup de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi, din care fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ministerelor de resort, alte autorități publice (BNR, ASF), instituții de credit, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială).
Ne apropiem de sfârșitul crizei economice generate de pandemia Covid-19. Astfel, încă din cursul acestui an, Statele Unite (dar și România) vor recupera pierderile de Produs Intern Brut suferite în 2020; statele din Eurozonă, a căror revenire se desfășoară mai încet, vor recupera în marea lor majoritate pierderile în anul viitor (2022).
Mass-media din România a difuzat recent comentariile privind adeverința electronică verde UE ale unui avocat, cunoscut pentru criticile aduse băncilor și, mai nou, pentru pozițiile sale legate de vaccinurile anti-Covid 19. Comentariile respective prezintă eronat modul cum funcționeaza instituțiile Uniunii Europene și cum se desfășoara procesul legislativ în cadrul acesteia. Mai mult, gafă enormă pentru un profesionist al dreptului, acesta a anunțat intrarea în vigoare, de la începutul lunii mai 2021, a unui regulament european, care nu are încă o formă finală. Articolul de față, cu conținut educativ, aduce clarificări.
De la criza financiară încoace suntem dominați de incertitudini în cea mai înaintată societate tehnologică și presupus mai educată, din care elite intelectuale din toate domeniile își spun cuvântul îndoielilor.
Decizia finală a CJUE privind banca italiană Tercas: implicații pentru gestiunea crizelor bancare în UE
În data de 2 martie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins apelul Comisiei Europene față de sentința din 2019 a Tribunalului European, care a stabilit că intervenția financiară a unui consorțiu de bănci italiene în sprijinul unuia din membrii săi a fost legitimă. Recenta decizie are meritul de a clarifica regulile privind ajutorul de stat și rezoluția bancară în UE. Totodată, ea pune presiune pe decidenții politici să revadă normele europene privind crizele bancare și să accelereze finalizarea Uniunii Bancare prin crearea unei scheme comune de garantare a depozitelor bancare.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (27) BCE (6) BNR (16) Bănci (6) CBDC (5) Convergență (4) Creditare (6) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (14) Dobânzi (8) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (31) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (18) Zona Euro (7)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Sumar Acest eseu răspunde la întrebarea în ce măsură intervențiile de magnitudini fără precedent pe care guvernele, băncile centrale și…