Șocul pandemiei a îmbrâncit lumea într-o nouă criză severă, sanitară și economică. Chiar dacă peste tot în Europa se intră pe o traiectorie de urcare a activității economice, revenirea va fi anevoioasă, cu mari incertitudini și sechele; multe afaceri sunt puternic lovite și efortul de reparare va dura. Găsim aici explicația pentru care în UE se recurge la un program de redresare de 750 miliarde euro, care s-ar adăuga resurselor prevăzute în cadrul financiar multianual obișnuit. În același timp, măsuri neconvenționale ale băncilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei, Banca Japoniei etc.) au reintrat în atenție prin anvergura lor – fie că avem în vedere achiziții de active financiare (QE), linii de finanțare ultra-ieftine pentru sistemele bancare ce urmăresc impulsionarea creditării.
„Man did not adopt new rules of conduct because he was intelligent. He became intelligent by submitting to new rules of conduct.” Friedrich Augustus Hayek
Rețeta e simplă: se iau 50 la sută (sau 75, sau 80 la sută, în funcție de “bucătar”) informații adevărate, imposibil de contestat. Se amestecă cu 50 la sută (sau 25, sau 20 la sută) informații false sau, și mai perfid, informații plauzibile, dar scoase din context. Se servește preparatul cald publicului, care neavând cunoștințe de specialitate, este ușor de manipulat.
Teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției Standard & Poors privind ratingul României
În media socială au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare rapidă a ultimului raport al agenției de rating Standard&Poors referitor la țara noastră. În fapt, activitatea băncii centrale, ponderea scăzută a datoriei și evaluarea externă au fost singurele trei criterii de analiză care au îmbunătățit punctajul acordat de agenție și au permis reconfirmarea ratingului de țară. Elementele relevante din raport care demontează realitatea alternativă ce se încearcă a fi promovată în mass-media sunt prezentate mai jos.
Stimulii fiscali și privind veniturile provoacă dezechilibre într-o economie de piață parțial funcțională
Lucrare coordonată de dl. Prim-viceguvernator Florin Georgescu şi publicată in revista Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research
Corelația dintre structura de finanțare a firmelor din România și formarea capitalului fix în economia reală
Lucrare coordonată de dl. Prim-viceguvernator Florin Georgescu şi publicată in revista Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (12) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (9) Deficit bugetar (15) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (10) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (17) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (5) Macroeconomie (22) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (18) Politică monetară (25) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (16) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Primul semestru din 2022 nu începe bine: coronavirusul este omniprezent, rămășițele războiului rece sunt resuscitate la granițele estice ale Europei, iar în Orientul îndepărtat supremația economică și tehnologică a Chinei răstoarnă definitiv balanța securității. La acestea se adaugă și instabilitatea economiei globale ca o consecință a pandemiei.