Dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare ar ameliora semnificativ vulnerabilități importante ale economiei locale evidențiate de pandemia Covid-19
Criza actuală generată de pandemia Covid-19 a clarificat pentru toată lumea, dacă mai avea cineva dubii, necesitatea unei poziții macroeconomice sustenabile, conturată prin politici contra-ciclice și consolidată de existența unor rezerve care să ofere autorităților resursele și spațiul necesar pentru a interveni eficient în vederea ameliorării efectelor negative generate situațiile de criză ce apar inevitabil.
Avem o criză de sănătate publica, o criză economică și riscăm să aprindem una nouă: o criza a datoriei publice. Punând ultimele știri în context este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină. Prin context mă refer la moțiunea de cenzură care ar reduce semnificativ capacitatea Guvernului de a limita o creștere masivă a cheltuielilor publice. Astfel, odată trecută, moțiunea de cenzură ar lua dreptul Guvernului de a da Ordonanțe de Urgență (OuG), iar fără ele la 1 septembrie costurile cu pensiile cresc cu 40%, ceea ce se traduce într-un impact bugetar de 6 miliarde de euro doar în 2021.
Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i].
În pofida conjuncturii nefavorabile pe care o traversăm, cauzată de dezechilibrele interne accentuate de impactul sever al pandemiei Covid-19, consolidarea drumului României către euro, și implicit comunicarea despre exigențele monedei unice europene, reprezintă o oportunitate, fiind parte a soluției și nu a problemei.
Ecoul summitului European, pentru adoptarea bugetului multianual si a programului de redresare post-pandemie, nu s-a stins. Însăși suma totală obținută, de 1824 de miliarde de euro, continuă să fie subiect de controverse. Prelungite acum, în toate cele 27 de state membre.
Randurile ce urmeaza au fost scrise cu sentimentul apasarii din cauza mersului epidemiei. Ca sa parafrazam o vorba populara, tara arde si unii fac analize macroeconomice. Dar viata nu merge fara economie si guvernele iau decizii pornind de la evaluari cantitative si alte premize. Cat de mult conteaza cifrele s-a vazut si la ultimul Consiliu European dedicat bugetului UE si Planului de redresare economica.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (27) BCE (6) BNR (17) Bănci (6) CBDC (5) Convergență (5) Creditare (6) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (4) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (15) Dobânzi (8) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (31) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitatea prețurilor (2) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (18) Zona Euro (7)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?