Trei sunt stâlpii pe care se întemeiază istoria de 140 de ani a Băncii Naţionale a României. Consolidând un sistem de conexiuni, dezvoltat de-a lungul timpului, între trei mari centre vitale: legea, specialiştii şi moralitatea. Laolaltă, au dat şi dau anvergura unei construcţii instituţionale ce şi-a încorporat în gene ceea ce societatea românească de la cumpăna secolelor XIX şi XX avea mai valoros.
Regele Carol I semna Actul de naștere al Băncii Centrale. Nași i-au fost Prim-Ministrul Ion C. Brătianu și Gânditorul, Omul Politic și Omul de Afaceri Eugeniu Carada. Ambii, reprezentanți de vârf ai elitei intelectuale a vremii! Elită care s-a implicat puternic și decisiv în procesul de emancipare socială, de educare și ridicare a moralului populației, premise cardinale pentru organizarea dezvoltării economice a țării și modernizarea societății.
Numeroși economiști de marcă din întreaga lume militează pentru un răspuns rapid și de substanță pentru a se face față sfidărilor impuse de criza Covid19. Totodată, ei se apleacă și asupra aspectelor unei noi ordini economice în perioada post-criză. Mai jos sunt redate, în sinteză, meditațiile a trei cunoscuți economiști europeni în această privință.
Dreptul de proprietate este sacru şi inalienabil. Iar când este pus în discuţie, indiferent din ce motiv, argumentele, probele trebuie să se subordoneze LEGII şi să rămână în graniţele PRINCIPIULUI.
Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgența sanitară declanșată de apariția noului coronavirus, o serie de țări au adoptat moratorii oficiale privind plățile aferente creditelor bancare. Ideea câștigă progresiv teren, noi țări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul național, sau intenționând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă și state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăți în cadrul priorităților lor imediate.
Măsurile de stimulare fiscală de o magnitudine nemaiîntâlnită luate de statele dezvoltate în lupta cu pandemia Covid 19 au indus, în statele emergente, iluzia că legile economice pot fi suspendate și că, la urma urmei, există “prânz gratuit” (free lunch), pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor.
Întreaga omenire este confruntată în prezent cu trei mari provocări: clima, biologia și transformarea digitală. Ar trebui să credem că cei peste 7 miliarde de oameni au capacitatea să gestioneze trei crize concomitente, pornind de la bagajul de cunoștințe pe care lumea l-a acumulat în câteva mii de ani. Dar este oare așa? Cele trei dimensiuni ale determinării acțiunilor noastre scot în evidență ridicolul confruntărilor armate de secole, care au sacrificat milioane de oameni fără a lăsa niciun capăt de progres pentru soluții probabile înfruntării amenințărilor comune.
