Reforms in and of the euro area, to make it robust, would be more than welcome in accession candidate countries. As for its part, the Romanian economy needs to achieve a critical mass of real convergence and control its imbalances on a sustainable basis in order to enter the exchange rate mechanism and, after that, join the euro area under auspicious terms.
Fără o ordine anumită a simptomelor, când febra e mare, loveşte şi bugetul, care înregistrează solduri negative grave, deficitul de cont curent coboară dramatic, creşte şomajul, scade 4/65 consumul, inflaţia ia altitudine, moneda se depreciază semnificativ, creditarea încetineşte, panica ia amploare. Dar niciun economist cu capul pe umeri, din America până în Asia, nu sperie acum lumea că ar veni o nouă criză. O fac doar cei care confundă febra cu junghiul.
Parca nicicand a fost discutia privind rostul operatiunilor speciale ale BCE, al relaxarii cantitative (quantitative easing/QE) mai aprinsa ca acum. Sunt nu numai oponenti traditionali ai QE, intre care Bundesbank si Banca Centrala a Olandei, dar si Banca Frantei
Ca şi în medicină, şi în economie se aplică principiul că nu există boli în general, ci numai raportate la bolnavi
Capitalul în România postcomunistă (Florin Georgescu, Editura Academiei Române 2018) este acum disponibilă online.
O analiză solidă arată că în 2019 piaţa valutară continuă să fie stabilă, iar leul nu s-a depreciat. Şi asta pentru că, la BNR, calibrarea ratei dobânzii de politică monetară, la niveluri optime sau cel puţin adecvate, se înscrie pe linia reuşitelor în gestionarea politicii monetare
Sub impactul unei reveniri spectaculoase a cererii, inflația ar putea crește în țările dezvoltate peste nivelurile dorite, chiar dacă referitor la aceste niveluri consensul pare să diminueze comparative cu cel existent înainte de 2008. Această perspectivă, ce a lipsit ceva mai mult de un deceniu, animă discuțiile despre cum ar trebui să fie mix-ul de politici macroeconomice. De data aceasta, mix-ul de politici pune unele provocări noi: pe de o parte, stimulii de urgență acordați în timpul pandemiei au dus deficitele bugetare la niveluri relativ mari în toate țările. Pe de altă parte, politica monetară a fost și încă mai este bazată în primul rând pe programe de relaxare cantitativă. Aceste programe au fost inițiate ca răspuns la criza financiară din 2008 sau la criza datoriilor publice din 2010-2012 din zona euro, cât și pentru a ajuta gospodăriile, firmele, guvernele și sectorul financiar în timpul pandemiei. Date fiind aceste circumstanțe, criteriile specifice ce se au în vedere atunci când se iau decizii de politică monetară vor fi cântărite, cel puțin pentru o anumită perioadă, și din perspectiva datoriilor guvernamentale.
