Deficitul acut de spatiu fiscal devine tot mai periculos si este o urgenta a politicii fiscal/bugetare in Romania; nu este ideea fixa a cuiva! !
O activitate desfășurată de majoritatea absolută a băncilor centrale din lume este cea de diseminare a cunoștiințelor economice legate de funcțiile lor către publicul larg. Articolul de față se înscrie în cadrul eforturilor de această natură ale Băncii Naționale a României și își propune să clarifice anumite aspecte privind implementarea recapitalizării interne (“bail-in”). El este necesar și pentru corectarea unor afirmații eronate făcute de un profesor universitar de drept comercial cu ceva timp în urmă și difuzate pe un site Internet privind aspecte juridice.
Au loc evenimente ce m-au indemnat sa revin asupra unui text scris acum mai bine de trei ani (“O lume a dobanzilor foarte scazute?”, Opinii BNR (15 febr.,2016) privind cauze pentru care ratele de politica monetara au atins nivele foarte joase, chiar negative, in tari industrializate. Aceste evenimente sunt renuntarea de catre Fed si BCE la “normalizarea” politicii monetare, razboiul comercial in economia mondiala (ca expresie a erodarii regimului international multilateralist) si semne ca situatia economica globala se deterioreaza; ar mai fi de adaugat agonia Brexit-ului, cu efecte nefaste si multe imponderabile. Cum vor fi politicile monetare ale actorilor mari in viitorul imediat si pe termen mai lung? Voi incerca sa schitez cateva raspunsuri revizitand observatii din textul amintit.
Recent, la Parlament a fost depusă o inițiativă legislativă privind protecția consumatorilor împotriva cametei. O citire rapidăa acesteia generează însă un prim semn de întrebare, dacă nu cumva ne aflăm în fața unei confuzii între noțiunea de procent și cea de punct procentual, cu potentiale consecințe destabilizatoare pentru activitatea economică viitoare din România.
De cand a fost anuntat de Facebook ca proiect de moneda digitala, LIBRA a facut valuri. Voi incerca mai jos sa ofer unele argumente privind trepidatiile induse de acest proiect.
Cercul de contestatari ai Bănci Naţionale – ce grupează câţiva parlamen tari şi câţiva exponenţi ai societăţii civile – întreţine de patru ani, fără întrerupere, fluxul de învinuiri aduse guvernatorului BNR şi întregii echipe a acestei instituţii fundamentale a ţării.
”În vremuri de provocări sociale presante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, inegalitățile și creșterea populației, am ajuns să ne dăm seama că sunt necesare atitudini, abilități și comportamente, care urmăresc crearea de aptitudini, care să ofere noi soluții la probleme sociale complexe, ”viciate” la nivel internațional. Astfel se creează necesitatea unui comportament antreprenorial și o societate antreprenorială, care crește și recompensează un astfel de comportament.”(Bosma și colab., 2020).
