Băncile de succes creează valoare adăugată pentru toți stakeholderii. Piața românească are nevoie de adevărați “market makers” cu atitudine constructivă pe termen lung
Coloana verticală a oricărui stat este asigurată de legile după care funcţionează, începând cu Constituţia şi tot ceea ce derivă din ea prin procesul legislativ, derulat de actorii acreditaţi să o facă în calitate de iniţiatori, de cei care au obligaţia de a aviza o propunere legislativă şi de cei care legiferează.
În spațiul public din România s-a susținut recent că absolut toate statele SUA au dobânzile plafonate în ceea ce privește creditele pentru consumatori. Realitatea este însă alta. În multe state nu există prevederi legale care să stabilească o limită generală față de care orice dobândă superioară să fie declarată camătă. În plus, băncile și alte instituții financiare sunt exceptate, adesea, de la aplicarea limitelor de dobândă stabilite la nivelul statelor. Există și o mulțime de mecanisme ce permit societăților financiare non-bancare să eludeze limitele maxime de dobândă ale statelor.
Deviația PIB (eng. output gap) este o variabilă neobservabilă ce reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al PIB şi cel potenţial, la rândul său, neobservabil. Dacă PIB potențial este pus în concordanță cu capacitatea productivă sustenabilă a economiei, atunci deviația PIB reprezintă un indicator sintetic al presiunilor inflaționiste din economie.
BNR a avut contul la Banca Angliei şi alte conturi în străinătate (Elveția, SUA ) încă din perioada interbelică. Inclusiv pe vremea lui Ceaușescu contul de la Banca Angliei avea aur în același scop principal pe care îl are și azi: de a avea o rezervă de aur standardizată şi disponibilă a fi utilizată ca garanţie în cazul unor operațiuni de finanțare a ţării în situații de criză ori pentru o eventuală valorificare într-o perioadă scurtă de timp. Ce e așadar nou aici?
Administrarea rezervelor internaționale are în vedere realizarea permanentă a unui echilibru între obiective multiple și, totodată, expune băncile centrale unui număr de riscuri semnificative. Prin urmare, orice apreciere a acțiunii unei bănci centrale în calitate de investitor, dacă se dorește a fi onestă, trebuie să plece de la această realitate.
De la surpriză la contestare, de la respingere la legalizare, de la criptomonede la monede virtuale, iată că moneda digitală își face intrarea aproape triumfală în lumea financiar- bancară, subtilă și complexă. Găsirea definiției de monedă digitală pare să fie mai apropiată de sensul ”producerii” ei tehnologice, întrucât tot ce constituie virtualul de azi este creat, stocat și transmis prin digitalizare, adică codarea prin cifre 0 și 1 a tot ceea ce percepem cu ochiul din realitate înconjurătoare prin. Această realizare a însemnat tranziția de la analog la digital, un salt mare în claritatea cu care tehnologia digitală reproduce imaginea realității imateriale aproape de perfecțiunea vederii ochiului uman. Poate semnificația majoră a acestui fenomen o simțim de abia acum, în lupta cu efectele economice ale crizei Covid-19, când vedem în digitalizare calitățile ei de siguranță, securitate, viteză, costuri, accesibilitate, disponibilitate, implementare, distribuție etc.
