O variantă câștigătoare pentru România și sistemul bancar românesc: Modelul de business al băncilor să se adreseze și interesului public al țării gazdă
Băncile de succes creează valoare adăugată pentru toți stakeholderii. Piața românească are nevoie de adevărați “market makers” cu atitudine constructivă pe termen lung
Coloana verticală a oricărui stat este asigurată de legile după care funcţionează, începând cu Constituţia şi tot ceea ce derivă din ea prin procesul legislativ, derulat de actorii acreditaţi să o facă în calitate de iniţiatori, de cei care au obligaţia de a aviza o propunere legislativă şi de cei care legiferează.
În spațiul public din România s-a susținut recent că absolut toate statele SUA au dobânzile plafonate în ceea ce privește creditele pentru consumatori. Realitatea este însă alta. În multe state nu există prevederi legale care să stabilească o limită generală față de care orice dobândă superioară să fie declarată camătă. În plus, băncile și alte instituții financiare sunt exceptate, adesea, de la aplicarea limitelor de dobândă stabilite la nivelul statelor. Există și o mulțime de mecanisme ce permit societăților financiare non-bancare să eludeze limitele maxime de dobândă ale statelor.
Deviația PIB (eng. output gap) este o variabilă neobservabilă ce reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al PIB şi cel potenţial, la rândul său, neobservabil. Dacă PIB potențial este pus în concordanță cu capacitatea productivă sustenabilă a economiei, atunci deviația PIB reprezintă un indicator sintetic al presiunilor inflaționiste din economie.
BNR a avut contul la Banca Angliei şi alte conturi în străinătate (Elveția, SUA ) încă din perioada interbelică. Inclusiv pe vremea lui Ceaușescu contul de la Banca Angliei avea aur în același scop principal pe care îl are și azi: de a avea o rezervă de aur standardizată şi disponibilă a fi utilizată ca garanţie în cazul unor operațiuni de finanțare a ţării în situații de criză ori pentru o eventuală valorificare într-o perioadă scurtă de timp. Ce e așadar nou aici?
Administrarea rezervelor internaționale are în vedere realizarea permanentă a unui echilibru între obiective multiple și, totodată, expune băncile centrale unui număr de riscuri semnificative. Prin urmare, orice apreciere a acțiunii unei bănci centrale în calitate de investitor, dacă se dorește a fi onestă, trebuie să plece de la această realitate.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (27) BCE (6) BNR (17) Bănci (6) CBDC (5) Convergență (5) Creditare (6) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (4) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (15) Dobânzi (8) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (31) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitatea prețurilor (2) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (18) Zona Euro (7)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Valul de știri recente privind succesul vaccinului împotriva noului coronavirus, (ca cele dezvoltate de Germania, BioNTech și Pfizer), cu o posibilă rapidă distribuție începând cu anul 2021, are, credem noi, mai mult o tentă de a induce o doză de optimism în oameni și mai puțin în șansele redresării economice