Deschiderea porților țărilor europene pentru forța de muncă din oricare alt stat european realizează o teribilă selecție a celor mai buni către țările cele mai dezvoltate
Trebuie să intrăm în matca unei combinații echilibrate între politica monetară, politica bugetară, cea de venituri, să fie evitată prociclicitatea
Funcționarea zonei euro prezintă interes excepțional pentru România. Viitorul Uniunii Europene (UE) depinde în mod covârșitor de zona euro, la care România țintește să adere. Zona euro (ZE) a eliminat riscul valutar pentru statele ce au format UE și care doreau o adâncire a integrării economice.
Vremurile noastre de restrişte sunt marcate de necesitatea restabilirii creşterii economice în condiţii de echilibru şi sustenabilitate, depăşirea crizelor politice, sau, cum spunea cineva, să ţinem cont că există întotdeauna o linie roşie peste care nu ar trebui să trecem.
Ultima decizie de politică monetară a BNR a determinat multe comentarii, dar simpla inversare a trendului dobânzii dobânzilor care determină costul banilor în România pe diferite pieţe – monetară, interbancară şi cea a serviciilor financiare către populaţie – a demonstrat intenţia multora de a interpreta măsura în cele mai diferite chei.
Necorelarea între nevoi și ofertă pe piața muncii este valabilă peste tot în Europa, dar este mai problematică acolo unde procesul educațional este mai defectuos, cu resurse disponibile inferioare. Sistemul educațional “vocațional”, practicat în Germania este un exemplu pentru Europa,
Sub conducerea doamnei Christine Lagarde, Banca Centrală Europeană (BCE) pare decisă să se angajeze în prima linie a bătăliei contra schimbărilor climatice. De altfel, doamna Lagarde a subliniat de la preluarea președinției băncii faptul că, pentru această instituție, combaterea încălzirii globale trebuie să devină o „misiune critică”, intenție reiterată recent (10 septembrie). Fără a pune în discuție importanța subiectului, ar trebui să ne întrebam care sunt mecanismele concrete prin care BCE (sau orice altă bancă centrală) ar putea influența politica de mediu. Și, încă și mai important, dacă în acest demers banca centrală ar trebui să fie instituția conducătoare sau doar o verigă dintr-un lanț.
