În spațiul virtual a fost lansată recent opinia că Banca Națională a României și unele bănci importante din România sunt entități comuniste din cauza regulilor specifice care se aplică acestora din urmă în cazul în care se confruntă cu o deteriorare gravă a situației lor financiare. O astfel de afirmație este eronată. Banca centrală, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, are menirea de a implementa instrumente de gestiune a crizelor armonizate la nivel european, ce urmăresc să readucă capitalismul în activitatea bancară, acolo unde principiile sale au fost ignorate.
PIB potential nu este un concept keynesist. El este un concept care se referă la nivelul natural al producției, adică la nivelul sustenabil pe termen lung, concept care a desființat ideea keynesistă că poți utiliza pe termen lung politica monetară pentru a reduce șomajul.
Ce se va întâmpla cu uniunea monetară europeană la care ar urma să aderăm în câțiva ani. Evoluează ea spre un club elitist în care sunt admiși doar candidați „selecți”, sau rămâne deschisă tuturor celor ce vor să se alăture?
De ceva vreme, Banca Națională a României este supusă criticilor pentru faptul că, deși are atribuții de supraveghere a instituțiilor de credit, nu se implică în modul în care acestea își conduc afacerile în relația cu consumatorii. Acuzele se bazează pe asteptări ce sunt neîntemeiate. Banca centrală este abilitată de lege să exercite supraveghere de natură prudențiala ce urmărește, în esență, asigurarea solvabilității și lichidității instituțiilor de credit, pentru ca acestea să facă față angajamentelor lor. Activitatea de supraveghere orientată spre protecția consumatorilor de servicii bancare este, in Romania, atributul altei entități. În acest context, se impun clarificări conceptuale privind cele două tipuri de reglementare si control, pentru o mai bună întelegere a limitelor intervenției de supraveghere a băncii centrale.
Deschiderea porților țărilor europene pentru forța de muncă din oricare alt stat european realizează o teribilă selecție a celor mai buni către țările cele mai dezvoltate
Trebuie să intrăm în matca unei combinații echilibrate între politica monetară, politica bugetară, cea de venituri, să fie evitată prociclicitatea
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (13) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (10) Deficit bugetar (17) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (12) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (18) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (23) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (20) Politică monetară (26) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (17) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?