Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.
Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.
În spațiul virtual a fost lansată recent opinia că Banca Națională a României și unele bănci importante din România sunt entități comuniste din cauza regulilor specifice care se aplică acestora din urmă în cazul în care se confruntă cu o deteriorare gravă a situației lor financiare. O astfel de afirmație este eronată. Banca centrală, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, are menirea de a implementa instrumente de gestiune a crizelor armonizate la nivel european, ce urmăresc să readucă capitalismul în activitatea bancară, acolo unde principiile sale au fost ignorate.
PIB potential nu este un concept keynesist. El este un concept care se referă la nivelul natural al producției, adică la nivelul sustenabil pe termen lung, concept care a desființat ideea keynesistă că poți utiliza pe termen lung politica monetară pentru a reduce șomajul.
Ce se va întâmpla cu uniunea monetară europeană la care ar urma să aderăm în câțiva ani. Evoluează ea spre un club elitist în care sunt admiși doar candidați „selecți”, sau rămâne deschisă tuturor celor ce vor să se alăture?
De ceva vreme, Banca Națională a României este supusă criticilor pentru faptul că, deși are atribuții de supraveghere a instituțiilor de credit, nu se implică în modul în care acestea își conduc afacerile în relația cu consumatorii. Acuzele se bazează pe asteptări ce sunt neîntemeiate. Banca centrală este abilitată de lege să exercite supraveghere de natură prudențiala ce urmărește, în esență, asigurarea solvabilității și lichidității instituțiilor de credit, pentru ca acestea să facă față angajamentelor lor. Activitatea de supraveghere orientată spre protecția consumatorilor de servicii bancare este, in Romania, atributul altei entități. În acest context, se impun clarificări conceptuale privind cele două tipuri de reglementare si control, pentru o mai bună întelegere a limitelor intervenției de supraveghere a băncii centrale.
Dobanda Anuală Efectivă (DAE) se dovedește a fi o “nucă tare” pentru inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Actul normativ oferă o definiție greșită a DAE, sunt făcute trimiteri la limite pentru această dobândă care nu sunt precizate în text și există prevederi legislative în contradicție cu cele naționale și europene. Toate acestea demonstrează dificultăți serioase în privința înțelegerii filozofiei ce stă în spatele conceptului DAE. Prin urmare, abundă neclaritățile în privința modului cum se vor aplica prevederile legii legate de DAE. Situația e de natură să ducă la numeroase litigii, de pe urma cărora este clar care va fi categoria profesională care va avea oricum de câștigat.
