Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica balanta sa comerciala puternic excedentara. Berlinul respunde ca nu este responsabil de nivelul euro, ca se cuvine sa fie avuta in vedere politica Bancii Centrale Europene (BCE), care are in vedere situatia din zona euro in ansamblu
Ceea ce poate fi numit “’Noul protectionism” echivaleaza cu mai multa interventie in economie/societate si se manifesta in forme si cu intensitati diferite. Cand se pune in discutie arhitectura multilaterala a reglementarii schimburilor internationale avem de-a face cu o abordare noua radicala; sunt insa si cai insidioase, care nepunand in discutie multilateralismul urmaresc sprijinirea unor companii nationale, sectoare economice.
Economia noastră este sub incidenţa situaţiei foarte complicate din Europa. Zona euro suferă în continuare, deşi o revenire economică are loc, sprijinită fiind de măsurile non-standard ale BCE. Există tendinţe protecţioniste în extindere. Tensiunile geopolitice măresc incertitudinile. Ordinea geopolitică, într-o lume multipolară, este mai neclară. Intervine aici ascensiunea Chinei, care devine pentru America, în secolul XXI, ceea ce a fost URSS ca rival geopolitic în secolul XX. Dacă 2017 va lovi în plus coeziunea UE, efectele pentru economia noastră vor fi rele.
Cel mai recent studiu privind adoptarea monedei euro în Româniaşi monitorizările periodice realizate de Banca Naţională a Românieiindică faptul că pe parcursul ultimului deceniu s-au realizat progrese notabile în recuperarea decalajelor, în prezent fiind îndeplinite formal criteriile de convergenţă nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Totuşi, diferenţele structurale între România şi zona euro rămân semnificative. Încadrarea în valorile criteriilor trebuie însă privită dintr-o perspectivă temporală adecvată, cu scopul sustenabilităţii acesteia pe termen mediu.
Este cvasiunanima opinia intre macroeconomisti ca avem o crestere efectiva a PIB-ului in prezent considerabil peste rata potentiala.
Apartenenţa la zona euro (ZE) favorizează comerțul între statele membre, reduce costurile de tranzacţionare, elimină riscul valutar, are avantajul unei monede comune ca „adăpost’’ contra unor mişcări de capital destabilizatoare; aderarea poate accentua inserarea în reţelele industriale de bază.
Aderarea ar semnifica şi intrarea in primul cerc concentric al Uniunii; ar avea o dimensiune geopolitică în lumina incertitudinilor aduse de ultimii ani, inclusiv de rezultatul referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii şi de tendinţele centrifuge puternice în UE.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (28) BCE (7) BNR (18) Bănci (8) CBDC (5) Convergență (5) Creditare (8) Creștere economică (19) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (4) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (4) Dezechilibre macro (15) Dobânzi (11) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (19) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (26) Piață financiară (9) PNRR (7) Politică economică (13) Politică fiscală (21) Politică monetară (32) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (7) Sector bancar (3) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (19) Zona Euro (8)Articole recomandate
- Georgiana Murgulescu:ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat viner 7 iulie ca Bulgaria si Croatia (leva si, respectiv, kuna) au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este ante-camera aderarii la zona euro. In MCS2 se sta cel putin doi ani si in cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi mentinut pe perioada acestui stagiu pana la aderare efectiva. Bulgaria a facut cererea de intrare in MCS2 in 2018, iar Croatia in 2019.