Apartenenţa la zona euro (ZE) favorizează comerțul între statele membre, reduce costurile de tranzacţionare, elimină riscul valutar, are avantajul unei monede comune ca „adăpost’’ contra unor mişcări de capital destabilizatoare; aderarea poate accentua inserarea în reţelele industriale de bază.
Aderarea ar semnifica şi intrarea in primul cerc concentric al Uniunii; ar avea o dimensiune geopolitică în lumina incertitudinilor aduse de ultimii ani, inclusiv de rezultatul referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii şi de tendinţele centrifuge puternice în UE.
Aurul păstrat de către banca centrală în contul deschis la Banca Angliei (custode solid din punct de vedere financiar şi reputaţional, la care păstrează aur bănci centrale din întreaga lume) este în permanență la dispoziția BNR, neputând fi utilizat – sub nicio formă – de către custode. Banca Angliei realizează operațiuni prin acest cont numai la instrucțiunile și în numele BNR.
Deficitul de cerere din România a dispărut undeva în cursul anului 2013, după care a apărut un surplus de cerere. Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a întrecut nivelul său potențial încă din 2013 sau, în jargon, gap-ul PIB a devenit pozitiv. Afirmația mea nu a exprimat o intuiție. Ea s-a bazat pe o demonstrație riguroasă a existenței unei supraestimări sistematice și, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potențial și a ratei naturale a dobânzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de instituția/persoana care face estimarea.
Steve Jobs brought us the Vibe and is keeping us connected even after he joined the angels. How did he charm us? By making our hearts sing! So did Nelson Mandela, whose art of touching hearts, rather than minds still resonates.
Emotion versus reason – are they both sides of a coin? How can one reach someone else’s heart with rational words, when emotion prevails? A vibe of words touching our hearts…
Acest text urmeaza altuia in care am evidentiat factori ce induc dezinflatie, uneori deflatie, in tari industrializate (“Chiar dispare inflatia?”, Blog OpiniiBNR, 21 octombrie, a.c); am facut referire la criza financiara si economica (ce a provocat scaderea puternica a cererii agregate), dinamica productivitatii, demografie, diminuarea preturilor la produsele de baza, evolutii tehnologice, “capcana lichiditatii’’, etc.
Recent, un analist economic și-a exprimat scepticismul legat de valoarea adaugată pe care ar putea-o aduce Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) în economie, dată fiind componența sa actuală ce reunește reprezentanți ai următoarelor instituții: Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvernul României. Potrivit analistului, CNSM trebuie să nu fie legat de aceste institutii, pentru a fi independent și transparent. Propunerea sa contravine însă unei recomandări europene și practicii din domeniul supravegherii macroprudențiale a țărilor din UE.
Un blogger duce de ceva timp în mass-media o campanie de dezinformare în privința activității băncii centrale și a autorităților guvernamentale, prin utilizarea, de informatii incorecte și de tehnici de persuasiune ce favorizează emoționalul în dauna rațiunii. Încercarea sa de influențare a mentalului colectiv pare a se baza pe principiul “opinia mea valorează mai mult decât realitatea obiectivă”. Falsitatea ideilor promovate și tehnicile retorice folosite pot fi ușor demonstrate prin supunerea acestora unei proces de verificare (fact-checking). În absența unei platforme jurnalistice de verificare care să preia această sarcină, în rândurile următoare voi încerca să arăt cum este abuzat adevărul și să decontaminez opiniile blogger-ului de stratagemele discursive folosite, prin luarea în analiza a două texte scrise de acesta referitoare la recentul raport al agenției Standard&Poors (S&P) privind România.
