The financial cycle has ended up in a very deep financial crisis. Very low interest rates, ultra-low, even negative, policy rates epitomize this crisis; they have raised concerns about the global economy and  have triggered heated debates among economists, decision-makers. Central banks, especially those which set the tone in financial markets are under scrutiny taking the center-stage of debates. Top ECB officials cite structural conditions in the European and the world economy as an explanation for the very low interest rates. In essence, these conditions refer to the balance between investment and saving[1]. The IMF also got involved in the debate by saying that ultra-low rates (even negative) are not unjustified in the current context[2]. The BIS, instead, warns repeatedly about side-effects of non-standard measures.

Lumea trece printr-o perioadă foarte dificilă, iar politicile urmate de autoritățile principalelor economii ale lumii încearcă să găsească o cale către lumină, deși marja de manevră este tot mai restrânsă, în condițiile datoriilor publice record și ale dobânzilor coborâte în teritoriul negativ. Este drept, România se află într-o situație ceva mai bună, pentru că are o creștere economică relativ robustă, pe fondul unei datorii publice mai reduse, deși în creștere, și a unor rate ale dobânzii rămase în teritoriul pozitiv. În treacăt fie spus, aceasta situație mai bună este, printre altele, rodul unor politici corecte, urmate un număr semnificativ de ani, după criza din 2008.

O acuză adusă în ultima perioadă Băncii Naționale a României (BNR) este aceea că banca centrală se face responsabilă de problemele financiare create de băncile populare în urma cu peste un deceniu și jumătate. Voi demonstra în rândurile de mai jos falsitatea acestei încriminări, având avantajul de a fi o persoană ce a fost implicată în reglementarea organizațiilor cooperatiste de credit.  BNR nu a contribuit în niciun fel la declanșarea crizei băncilor populare, din contră a rezolvat această problema, la solicitarea legiuitorului român.

Seria afirmațiilor tendențioase și complet nefondate privind opțiunea BNR de a nu mai valorifica în ultimii zece ani, prin efectuarea de depozite (la contrapartide private), rezerva de aur a României menținută la Londra a fost reluată marți seară de către dl. Lucian Isar în cadrul unei emisiuni televizate.

Începând cu luna august 2005, BNR a adoptat o nouă strategie de politică monetară: ţintirea inflaţiei. În cei 11 ani de implementare aceasta a vizat consolidarea procesului dezinflaţionist, obiectivul fiind de a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu. În contextul unor păreri care pun la îndoială eficacitatea acestei strategii, analiza și datele prezentate aici aduc, o dată în plus faţă de rapoartele şi analizele publicate cu caracter regulat de BNR, o serie de clarificări privind implementarea strategiei și rezultatele acesteia.

Salarizarea personalului băncilor centrale presupune cel puțin două planuri de interes. Mai întâi este vorba de salariile membrilor conducerii băncilor centrale, numiți prin diferite proceduri legale. Despre acest aspect s-a vorbit deja mult în spațiul public. S-a vorbit mai puțin despre salarizarea eșalonului doi și trei de management, respectiv directori și șefi de servicii din aceste instituții.