Recapitalizarea internă – procesul de bail-in asigură continuitatea funcțiilor critice ale băncii, de tipul funcționării sistemelor de plăți (carduri, conturi curente, etc.) și stabilitatea finanțării curente a companiilor. Depozitele garantate rămân în siguranță, acoperite prin mecanismul de garantare, iar obligațiunile garantate sunt acoperite legal în limita garanției. Depozitele negarantate și celelalte creanțe negarantate (obligațiuni, etc.), se transformă în acțiuni ale băncii, legând perspectivele de recuperare a banilor de către creditori de perspectiva băncii. În schimb, nu există costuri suportate de către contribuabil  

Apariția ideilor despre cum trebuie „reparat” sistemul monetar-bancar pare să se intensifice și să se răspândească peste tot în lume. De exemplu, recent, 110 mii de semnatari ai unei petiții obligă Elveția la un referendum în care elvețienii să răspunda dacă sunt de acord cu introducerea rezervelor minime obligatorii de 100 la sută. Adică, în alți termeni, să răspundă dacă sunt de acord cu eliminarea practicii actuale prin care băncile comerciale acordă credite prin crearea de depozite ex nihilo, atât timp cât sunt solvabile, și înlocuirea ei cu un sistem în care banii sunt, în ultimă instanță, creați de guvern.

În data de 1 ianuarie 2016, vor intra în vigoare, în totalitate, prevederile referitoare la recapitalizarea internă din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De ce este necesară recapitalizarea internă, cum funcționează acest instrument de rezoluție și ce efecte poate induce asupra clienților instituțiilor de credit, persoane juridice române? Aceste întrebări își găsesc răspunsul în continuare.

Guvernul Ciolos nu avea cum sa schimbe in mod substantial proiectul de buget mostenit. Nici timp nu avea la dispozitie si nici mandatul nu ii acorda spatiu de manevra suficient. Au intervenit si constrangeri politice se pare insurmontabile. Iar declaratiile ca vor fi respectate actele normative aprobate de Parlament, privind continuarea relaxarii fiscale (mai ales scaderea TVA la 20% in 2016) si cresterile de salarii, au trasat liniile de forta ale bugetului pentru 2016

Acest articol urmărește să clarifice poziția juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect și în limbaj accesibil. Poziția oficială va ajunge, pe căile normale, la Președinție. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept.

Politica fiscală nu a derivat – în ultimii 25 de ani – din strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru că acestea n-au existat. De aceea, nu avem autostrăzi și multor localități le lipsește apa curentă și canalizarea. În ultimii câțiva ani, reducerea deficitelor s-a realizat prin necheltuirea banilor de investiții (investițiile s-au realizat din ce în ce mai mult din fonduri europene), prin creșterea impozitelor sau printr-o combinație a acestora.