În procesul de estimare a ratei naturale a dobânzii și a nivelului PIB potențial, împreună, tehnicile algoritmice și judecata firească și inevitabilă a experților tind cu o probabilitate mare să genereze deplasări sistematice ale estimărilor.
Reexaminarea actului normativ privind darea-n plată de către Comisia de Buget-Finanțe a ignorat complet impactul asupra bugetului și finanțelor României, a inovației premieră mondială care legiferează în fapt neplata datoriilor asumate prin contracte anterioare.
Proiectul de lege privind darea în plată nu respectă principiile de bună practică ale studiului London Economics
În dezbaterea publică legată de proiectul de lege privind darea în plată se menționează adesea că o sursă de inspirație pentru acesta a fost raportul firmei de consultanță London Economics privind protejarea consumatorilor cu dificultăți financiare, publicat in aprilie 2013. O comparație rapidă a celor două documente arată însă că principiile de bună practică recomandate de consultanții London Economics sunt ignorate de proiectul legislativ românesc. În anul 2012, Grupul Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), un organ consultativ al Comisiei Europene, a solicitat firmei de consultanță London Economics un studiu pentru identificarea tuturor soluțiilor oficiale de reducere a datoriei, care să permită consumatorilor să se întoarcă pe o cale financiară sustenabilă, prin eliminarea unora sau a tuturor datoriilor acestora.
Existența unei strategii de dezvoltare este pe agenda publică de mai mult timp. Deși România a redus decalajul PIB/locuitor față de media UE (de la sub 25% la peste 55% în cca. 15 ani), așteptările sunt mari, oamenii fiind mai bine informați și exigenți, iar PIB/locuitor este de pus în relație cu distribuția veniturilor și dimensiuni calitative.
Recapitalizarea internă – procesul de bail-in asigură continuitatea funcțiilor critice ale băncii, de tipul funcționării sistemelor de plăți (carduri, conturi curente, etc.) și stabilitatea finanțării curente a companiilor. Depozitele garantate rămân în siguranță, acoperite prin mecanismul de garantare, iar obligațiunile garantate sunt acoperite legal în limita garanției. Depozitele negarantate și celelalte creanțe negarantate (obligațiuni, etc.), se transformă în acțiuni ale băncii, legând perspectivele de recuperare a banilor de către creditori de perspectiva băncii. În schimb, nu există costuri suportate de către contribuabil
Apariția ideilor despre cum trebuie „reparat” sistemul monetar-bancar pare să se intensifice și să se răspândească peste tot în lume. De exemplu, recent, 110 mii de semnatari ai unei petiții obligă Elveția la un referendum în care elvețienii să răspunda dacă sunt de acord cu introducerea rezervelor minime obligatorii de 100 la sută. Adică, în alți termeni, să răspundă dacă sunt de acord cu eliminarea practicii actuale prin care băncile comerciale acordă credite prin crearea de depozite ex nihilo, atât timp cât sunt solvabile, și înlocuirea ei cu un sistem în care banii sunt, în ultimă instanță, creați de guvern.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (13) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (10) Deficit bugetar (17) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (12) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (18) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (23) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (20) Politică monetară (26) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (17) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Can powerful vested interests be overcome? Can all this be achieved within the time span that it appears we have at our disposal in order to obtain our habitat livable? How can we cope with so many disruptions and ruptures simultaneously?