O intrebare–apel adresata Elitei Romanesti
In dezbaterea publica din Romania ultimului an, subiectul adoptarii euro in 2019 a fost disecat, politizat si apoi abandonat, dar nici macar o clipa nu a fost discutat ca fiind un proiect…
În ultimii 24 de ani, de câte ori au avut nevoie să reducă deficitele bugetare, guvernele României au apelat în primul rând la creșterea impozitelor. Calea sănătoasă, dar dificilă, a raționalizării cheltuielilor (tăiere selectivă, cu discernământ) a fost ocolită…
Pare că suntem în aceste zile martori neputincioşi în faţa unei crime cu premeditare având drept victimă stabilitatea macroeconomică. Aceasta este un bun public. După 7 ani de chinuri, exact în momentul în care părea că România a înţeles în sfârşit care este calea unei dezvoltări sustenabile, o luăm de la capăt…
De ce s-ar aventura băncile centrale să ‘interfereze’ în comunicarea lor publică pe alte subiecte, ca de exemplu pe teme fiscal-bugetare a căror responsabilitate ține de resortul altor autorități publice…
Nu puţini parcă au uitat situaţia extrem de dificilă din anii 2008/2009 când România, în pofida unei datorii publice mici, era în criză de lichiditate…
Continuarea ciclului de reducere a ratei dobânzii, eventual dublat și de reducerea rezervelor obligatorii, ar fi permis BNR să evite pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară.
Ca şi în medicină, şi în economie se aplică principiul că nu există boli în general, ci numai raportate la bolnavi
