În data de 1 ianuarie 2016, vor intra în vigoare, în totalitate, prevederile referitoare la recapitalizarea internă din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De ce este necesară recapitalizarea internă, cum funcționează acest instrument de rezoluție și ce efecte poate induce asupra clienților instituțiilor de credit, persoane juridice române? Aceste întrebări își găsesc răspunsul în continuare.
Guvernul Ciolos nu avea cum sa schimbe in mod substantial proiectul de buget mostenit. Nici timp nu avea la dispozitie si nici mandatul nu ii acorda spatiu de manevra suficient. Au intervenit si constrangeri politice se pare insurmontabile. Iar declaratiile ca vor fi respectate actele normative aprobate de Parlament, privind continuarea relaxarii fiscale (mai ales scaderea TVA la 20% in 2016) si cresterile de salarii, au trasat liniile de forta ale bugetului pentru 2016
Să îi ajuți pe cei în nevoie e o opțiune a societății. Să îi ajuți, fără să știi, pe cei care nu au nevoie e o prostie. Să îi ajuți, pe ascuns, pe cei care nu au nevoie e o ticăloșie
Acest articol urmărește să clarifice poziția juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect și în limbaj accesibil. Poziția oficială va ajunge, pe căile normale, la Președinție. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept.
Politica fiscală nu a derivat – în ultimii 25 de ani – din strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru că acestea n-au existat. De aceea, nu avem autostrăzi și multor localități le lipsește apa curentă și canalizarea. În ultimii câțiva ani, reducerea deficitelor s-a realizat prin necheltuirea banilor de investiții (investițiile s-au realizat din ce în ce mai mult din fonduri europene), prin creșterea impozitelor sau printr-o combinație a acestora.
A derapa cu deficitul bugetar in mod considerabil si in mod deliberat cand economia creste la potential este foarte riscant avand in vedere ceea ce se intampla in lume. Altfel spus, ce vom face cand economia va incetini din nou, sau chiar ar reintrat intr-o noua faza recesiva…
Deutsche Bank a vrut sa fie o veritabila banca globala. Dar se vad riscurile unor asemenea veleitati. Si banci franceze (BNP-Paribas, SocGen), banci elvetiene (UBS, Credit Suisse), nu mai vorbim de banci britanice (Barclays, HSBC) au vrut sa fie in liga globala. Cand criza financiara a izbit, au iesit la iveala boli si excrescente ce tin de gigantism, modele de afaceri eronate, incapacitatea de a gestiona operatiuni foarte diversificate, neintelegerea riscurilor asumate, inclusiv a riscurilor sistemice cauzate de o industrie financiara supradimensionata…
Taguri
Analiză economică (10) Bancă centrală (29) BCE (7) BNR (18) Bănci (10) CBDC (5) Convergență (5) Creditare (8) Creștere economică (20) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Datorie publică (11) Deficit bugetar (18) Deficit extern (5) Demografie (6) Depozite bancare (4) Dezechilibre macro (17) Dobânzi (11) Educație (8) Euro digital (10) Globalizare (3) inflation (4) Inflație (20) Inteligență artificială (5) Investiții (5) Istorie economică (7) Macroeconomie (26) Meritocrație (2) Piață financiară (9) PNRR (8) Politică economică (14) Politică fiscală (21) Politică monetară (33) Protecția consumatorului (4) Reglementare (10) Riscuri (8) Sector bancar (3) Sistem bancar (5) Sistem financiar (8) Stabilitate financiară (7) Supraveghere (6) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (22) Zona Euro (8)Articole recomandate
- Georgiana Murgulescu:ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală