Gadgets
PIB-ul este indicatorul cel mai cuprinzator de descriere a activitatii economice. Lui Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1971), ii datoram cel mai mult aceasta inovatie conceptuala si de masurare. PIB a devenit in timp reper principal de comparatie intre economii nationale. In raport cu acest indicator se fac analize macro si micro, de adancime, in structura. La PIB se raporteaza marimi ca deficit buget, deficit extern (comercial, cont curent), datorie publica, ce pot arata dezechilibre macroeconomice si probleme de sustenabilitate financiara.
Primul semestru din 2022 nu începe bine: coronavirusul este omniprezent, rămășițele războiului rece sunt resuscitate la granițele estice ale Europei, iar în Orientul îndepărtat supremația economică și tehnologică a Chinei răstoarnă definitiv balanța securității. La acestea se adaugă și instabilitatea economiei globale ca o consecință a pandemiei.
Întreaga omenire este confruntată în prezent cu trei mari provocări: clima, biologia și transformarea digitală. Ar trebui să credem că cei peste 7 miliarde de oameni au capacitatea să gestioneze trei crize concomitente, pornind de la bagajul de cunoștințe pe care lumea l-a acumulat în câteva mii de ani. Dar este oare așa? Cele trei dimensiuni ale determinării acțiunilor noastre scot în evidență ridicolul confruntărilor armate de secole, care au sacrificat milioane de oameni fără a lăsa niciun capăt de progres pentru soluții probabile înfruntării amenințărilor comune.
În septembrie 2021, prețurile la energia electrică în România crescuseră cu 24,7 la sută față de nivelul din septembrie 2020, iar prețurile la gaze crescuseră, în același interval, cu 20,6 la sută. În mare măsură, aceste evoluții erau rezultatul dublării, până la nivelul de 63 euro/tonă, a prețului certificatelor de carbon europene, care-i obligă pe emitenții de CO2 să plătească pentru aceste emisiuni, într-un efort de a reduce emisiile nete de gaze de seră, până în anul 2030, cu 55 la sută față de nivelul din 1990.
În 16 noiembrie 2021, Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară a emis, pentru consultare publică, un document ce are ca obiectiv îmbunătățirea gestiunii riscurilor de către bănci și a practicilor autorităților de supraveghere în relație cu riscurile financiare legate de climă. Comentariile celor interesați de aspectele tratate în document sunt așteptate de Comitet până în data de 16 februarie 2022. Mai multe informații privind consultarea sunt prezentate în continuare.
Short time after the first financial crisis of globalization (2008-2009), a number of changes started to dominate the financial and banking world. Household and companies were confronted with a series of new rules and procedures aimed to protect both banks and the public. In most of cases they led to an increase of the lending cost and the requirements for money laundry avoidance and prevention of terrorist financing made access to money slower and hungry for paper. Technology and AI brought an alternative to the market, which proved to be faster, cheaper and with much less hurdles. They are all private initiatives, spined up by startups and the wisdom of putting IT knowledge to service the young entrepreneurs. The crypto assets, blockchain, fintech, digital payments and digital currencies are all part of the new developments. The emergence of technology as the new layout for banking led major financial powers and the international financial institutions to look more attentive to the challenges they face, and decide that official digital currency should not wait for too long. Currently, more than 70 central banks of the world are engaged in the process of preparing for the near future, among which ECB is a front runner.
Recent
Au loc evenimente ce m-au indemnat sa revin asupra unui text scris acum mai bine de trei ani (“O lume a dobanzilor foarte scazute?”, Opinii BNR (15 febr.,2016) privind cauze pentru care ratele de politica monetara au atins nivele foarte joase, chiar negative, in tari industrializate. Aceste evenimente sunt renuntarea de catre Fed si BCE la “normalizarea” politicii monetare, razboiul comercial in economia mondiala (ca expresie a erodarii regimului international multilateralist) si semne ca situatia economica globala se deterioreaza; ar mai fi de adaugat agonia Brexit-ului, cu efecte nefaste si multe imponderabile. Cum vor fi politicile monetare ale actorilor mari in viitorul imediat si pe termen mai lung? Voi incerca sa schitez cateva raspunsuri revizitand observatii din textul amintit.
