Gadgets
Nu există argumente pentru preluarea mecanică, de către autoritățile române, a retoricii utilizate de autoritățile vest-europene pentru a justifica status quo-ul. Dimpotrivă, situația macroeconomică din România se aseamănă mult cu cea din Cehia, Polonia sau Ungaria (dar la noi sunt dezechilibre mai mari), așa încât întârzierea consolidării monetare și fiscale comportă riscuri deosebite
„…technically there is no problem in stopping inflation. If the monetary authorities really want to and are prepared to accept the consequences, they can always do so practically overnight. They fully control the base of the pyramid of credit, and a credible announcement that they will not increase the quantity of bank notes in circulation and bank deposits, and, if necessary, even decrease them, will do the trick. About this there is no doubt among economists. What I am concerned about is not the technical but the political possibilities.” (Friedrich von Hayek, „Can We Still Avoid Inflation”, 18 mai 1970).
Pandemia a accelerat doua domenii importante: finantarea sustenabila si digitalizarea. Cu atat mai mult avem nevoie de un sistem financiar national puternic acompaniat de o infrastructura de piata solida
Într-o recentă apariție televizată, un fost redactor șef de publicație economică reușește performanța, deloc de invidiat, de a transmite spectatorilor informații eronate în legătură cu rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung (10 ani) ale României, ce este utilizată în scopuri de evaluare a convergenței economice. Articolul de față, ce se înscrie în efortul constant de educație financiară al băncii centrale, explică acest concept de dobândă și arată unde anume s-a greșit în comunicarea către public.
Conform datelor IFC, 40 la sută din totalul IMM-urilor din țările emergente înregistrează anual o nevoie de finanțare neacoperită de aproximativ 5200 miliarde dolari. Din această sumă, aproximativ 800 miliarde de dolari revin IMM-urilor din zona Europei și Asiei centrale. Costul de oportunitate al nerealizării dezvoltării potențiale a IMM-urilor este dat de faptul că ele sunt principalul angajator din orice economie. În România existau aproximativ 1,36 milioane entități economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri și 985 de mii de companii) în 2019. Puțin peste 10 la sută dintre companiile nefinanciare (fie ele IMM-uri sau corporații) au apelat la credite bancare în anul 2020 și 2021, majoritatea finanțării lor (peste 60 la sută) provenind din reinvestirea profitului. Băncile comerciale declară că se află în concurență pentru acordarea de credite către 20 la sută dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.
„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spațiul public. „Sunt condiții extraordinare!”, „Să plafoneze Statul prețurile!” răspund alte voci, cu și mai mult entuziasm. Sunt trei evoluții recente care mi-au atras atenția, cu ajutorul cărora putem demonstra ușor, într-o manieră facilă, de ce vocile greșesc, și de ce însăși intervenția etatistă este sursa, și nicidecum soluția, problemelor
Recent
Într-o emisiune televizată, adresată sutelor de mii de telespectatori, avocatul Gheorghe Piperea a făcut o serie de afirmații legate de recenta propunere legislativă privind repatrierea rezervei de aur constituită de BNR în străinătate. Multe din aceste afirmații nu sunt corecte sau pot crea confuzii, după cum vom încerca să arătăm în rândurile următoare.
