Banca centrală a Suediei a solicitat recent parlamentului național să ia în considerare pregătirea cadrului legislativ necesar pentru introducerea coroanei digitale, o monedă CBDC adresată publicului (“retail CBDC”). Argumentele invocate în favoarea unui astfel de demers, dintre care unele contribuie și la demontarea unor teorii conspiraționiste despre euro digital, sunt prezentate în continuare.
Moneda CBDC: a fi sau a nu fi?
În ultimii ani, în special datorită avansurilor tehnologice, au inceput să apară noi forme de bani pe lângă cele tradiționale. Evoluțiile respective au fost insoțite în multe țări de o reducere a utilizării de către public a numerarului (bancnote și monede) emis de către băncile centrale, ceea ce a dus la interogația dacă nu cumva, pe viitor, persoanele fizice și companiile vor deveni dependente, pe deplin, de soluții de plată oferite de sectorul privat. În acest context, pe plan internațional, a luat naștere o dezbatere aprinsă dacă băncile centrale ar trebui sau nu să emită bani către public cu functionalități similare numerarului (cash), dar în formă digitală, pentru a păstra un rol statului în cadrul sistemelor de plăți. În plan practic, potrivit Atlantic Council, peste 146 de țări și uniuni monetare, reprezentând 80% din PIB-ul global, au inceput să exploreze posibilitatea adoptării unei monede digitale de bancă centrală (“central bank digital currency”- CBDC)[i].
Experiența suedeză anterioară privind e-krona.
Pe fundalul interogațiilor descrise mai sus, banca centrală a Suediei (Sveriges Riksbank) a lansat, în anul 2017, proiectul e-krona, pentru a analiza necesitatea si aspectele de natură tehnică și juridică ale unei monede digitale de bancă centrală. Proiectul, ce a permis acumularea de cunoștințe utile, a fost închis în anul 2023, fără ca banca centrală să se fi pronunțat dacă ar trebui emisă o coroană digitală (la acel moment denumită e-krona). Riksbank a continuat însă să monitorizeze evoluțiile internaționale în domeniul monedelor de tip CBDC, în special cele din zona euro. Potrivit legislației naționale, Riksbank poate să emită mijloace digitale de plată numai cu consimțământul Parlamentului.
În mare măsură, acțiunile băncii centrale descrise mai sus au fost influențate de recomandările cuprinse în raportul investigației oficiale privind piața plăților (Payment Inquiry – The State and Payments), inițiată de guvernul suedez în decembrie 2020 și finalizată în martie 2023. O concluzie a raportului a fost aceea că, la momentul emiterii sale, nu existau cerințe ale societății destul de puternice pentru ca Riksbank să emita e-krona. Totuși, raportul sublinia că banca centrală trebuie să continue să evalueze fundamentele pentru introducerea unei e-krona, pentru a fi posibilă lansarea sa într-un interval de timp rezonabil în situația în care parlamentul suedez ar lua o astfel de decizie.
Evoluții care aduc coroana digitală în atenția publicului
La trei ani de la raportul guvernamental privind rolul statului în sistemul de plăți, Riksbank, prin intermediul unei scrisori adresate Parlamentului (publicată în data de 15 octombrie 2026), a solicitat acestei instituții să înceapă să examineze modificările legislative necesare pentru lansarea unei monede CBDC în Suedia, denumită acum coroană digitală (“digital krona”). Riksbank estimează că activitățile de pregatire a unei posibile lansări a noii monede din partea sa și a pieței (de ex. dezvoltarea sistemelor tehnice necesare, elaborarea de reglementări și termeni contractuali, campanii de informare publică) vor necesita cel puțin cinci ani. Schimbările legislative vor cere timp adițional. Din aceste motive, Riksbank consideră că este necesar ca acțiunea legislativă să înceapă acum, chiar dacă Parlamentul va decide în final să nu aprobe lansarea coroanei digitale sau va amâna, din nou, o decizie în acest sens.
Rațiunile pentru care Riksbank readuce problema coroanei digitale în atenția forumului legislativ și a publicului țin de evoluții recente legate de piața plăților, ce impun o reevaluare a situației, acțiune recomandată, de altfel, în raportul din 2023. În principal, aceste evoluții sunt:
- deteriorarea situației geopolitice;
- avansul proiectului Euro digital;
- apariția de noi tehnologii și a “monedelor stabile” (stable coins) străine.
Deteriorarea condițiilor geopolitice
Piața plăților joacă un rol cheie în menținerea pregătirii de securitate și a suveranității unei țări, prin urmare Riksbank subliniează ca problema coroanei digitale trebuie văzută în contextul situației geopolitice, care s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani. Potrivit scrisorii băncii centrale “prin afectarea bunei funcționări sau obținerea prăbușirii sistemului financiar, un adversar poate să șantajeze, să facă amenințări, să induca în eroare publicul, să creeze tulburări sociale și să încurajeze tezaurizarea, toate acestea putând submina reziliența Suediei”. Chiar și în timp de pace, sistemul financiar este o țintă pentru așa-numitele “amenințări hibride”, cum ar fi atacurile cibernetice. O coroană digitală poate întări reziliența sistemului național de plăți, contribuind prin aceasta la întărirea apărării statului suedez. Noua monedă va oferi persoanelor fizice și companiilor acces la o metodă adițională de plată, bazată pe infrastructura suedeză și europeană, inclusiv abilitatea de a face plăți off-line în cazul unei perturbări în funcționarea rețelelor electrice și de telecomunicații.
Avansul proiectului “euro digital”
Progresele înregistrate în privința monedei digitale a zonei euro (euro digital) reprezintă un alt motiv ce justifică poziția adoptată de Riksbank, acestea fiind în măsură să afecteze competitivitatea sistemului suedez de plăți în absența unei soluții naționale similare.
Comisia Europeană a propus un pachet legislativ privind euro digital în iunie 2023. Atât Consiliul Uniunii Europene, cât și Parlamentul European, instituții cu puteri legislative, au exprimat sprijin în favoarea monedei digitale in pozițiile lor de negociere. Se așteaptă ca forma finală a pachetului legislativ, în prezent negociată în cadrul procedurii de trialog de instituțiile mai sus amintite, să fie adoptată până la sfârșitul anului curent. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că intenționează să lanseze un program pilot în a doua parte a anului 2027, urmat de o posibilă lansare publică a euro digital în cursul anului 2029, cu condiția aprobării textelor juridice relevante.
Euro digital este o monedă digitală de bancă centrală ce se va baza pe sistemul/infrastructura de plăți operată de BCE și băncile centrale naționale din zona euro. Noua monedă va permite efectuarea de plăți pe întreg teritoriul zonei euro și va fi pusă la dispoziția a 350 de milioane de oameni[ii]. Euro digital va funcționa, în principal, on-line, de ex. prin intermediul dispozitivelor mobile, dar va permite și efectuarea de plăți off-line, precum și de plăți programabile. Experții suedezi precizează că ultima categorie de plăți nu trebuie confundată cu moneda programabilă (diferențele între cele două concepte vor fi discutate spre finalul prezentei opinii). Riksbank precizează că viitoarele soluții de plăți, infrastructura și legislația europenă se vor baza pe existența euro digital[iii]. În condițiile în care euro digital va deveni un mijloc de plată atractiv prin soluțiile oferite, lipsa unei opțiuni naționale comparabile va eroda avantajul competitiv deținut în prezent de coroana suedeză, ce va pierde teren în favoarea noii monede europene.
Apariția “monedelor stabile”
Scrisoarea identifică “monedele stabile” (“stablecoins”) străine ca un alt risc potențial pentru Suedia. Monedele stabile sunt criptoactive, emise (de regulă) de firme private, a căror valoare este legată în raport de 1:1 de unul sau mai multe active de referință, în principal dolarul SUA. Piața “monedelor stabile” este încă mică în comparație cu sistemul financiar global, dar volumul său a crescut rapid în anii recenți. Până în prezent, monedele stabile au fost utilizate în principal pentru vânzarea și cumpărarea de criptoactive, dar Riskbank consideră că este foarte posibil ca ele să devină mult mai larg folosite ca mijloc de plată. Potrivit scrisorii: “Dacă monedele stabile legate de monede străine sunt considerate atractive ca mijloc de plată, utilizarea coroanei suedeze ar putea ajunge sub presiune chiar în cadrul frontierelor Suediei.” Evaluarea băncii centrale este că un astfel de risc rămâne limitat pe termen scurt, dar acesta nu poate fi ignorat pe termen lung.
Teorii conspiraționiste demontate
Scrisoarea Riksbank adresată parlamentarilor suedezi a fost redactată cu implicarea specialiștilor în sisteme de plăți. Ea reprezintă un document valoros, atât prin analiza dedicată evoluțiilor recente în diverse domenii care ar putea face necesară introducerea unei monede CBDC în Suedia, cât și prin indicarea, în anexa 2, a amendamentelor legislative relevante pentru finalizarea unui astfel de proiect. Documentul este util însă și dintr-o altă perspectivă, ce depășește granițele naționale, ceea a demontării unor teorii cu tentă mai mult sau mai puțin conspiraționistă legate de monedele CBDC în general, si euro digital în particular.
În primul rând, scrisoarea subliniează că nu există posibilitatea utilizării coroanei digitale în scopuri de supraveghere, de încălcare a vieții private. În acest sens, experții Riksbank precizează că reglementarea europenă privind euro digital stipulează că pentru plățile on-line, BCE nu va fi în măsură să identifice pe inițiatorii și beneficiarii plăților, doar băncile implicate în aceste tranzacții având acces la informațiile respective. Deci nu se schimbă nimic față de situația actuală. În cazul plăților digitale off-line, acestea vor fi anonime, la fel ca numerarul. În concluzie, euro digital nu va putea fi folosit pentru controlul sau monitorizarea plăților cetățenilor. În lumina celor de mai sus, experții Riksbank sugerează forului legislativ național să adopte un cadru de reglementare similar pentru coroana digitală.
În al doilea rând, referirile din scrisoarea Riksbank la plățile off-line cu euro și coroana digitală confirmă ca o astfel de soluție tehnica, menită a întări reziliența unui sistem de plăți în condițiile întreruperii legăturilor la Internet, poate fi realizată (n.n. – în condiții de securitate și interfață prietenoasă cu utilizatorii) și nu este o utopie, așa cum susțin unele persoane.
În al treilea rând, Riksbank găsește ca avantajoasă pentru Suedia, situația în care coroana digitală ar utiliza infrastructura pe care o construiește BCE pentru euro digital. Aceasta ar oferi accesul la “o infrastructură rezilientă și ar putea permite potențial Suediei să facă plați transfrontieră mai repede și mai ieftin în întreaga Europă”. Evaluarea băncii centrale suedeze privind reziliența ridicată a viitoarei infrastructurii pentru euro digital, ce va avea câteva centre operaționale plasate în diverse regiuni ale UE[iv], este binevenită și ea ar trebui pusă în balanță cu scenariile apocaliptice privind prăbușirea sistemului financiar european datorită riscurilor tehnologice ale euro digital, ce circulă frecvent în media socială.
Nu în ultimul rând, scrisoarea Riksbank precizează că un avantaj al euro digital va fi acela că va facilita plățile condiționate, care conceptual sunt altceva decât moneda programabilă, un cal de bătaie preferat al teoriilor conspiraționiste când se discută despre monedele CBDC. În cazul plăților programabile, o persoană decide ce face cu banii săi, autorizând băncile să faca o plată automată atunci când condițiile stabilite la alegerea sa sunt îndeplinite (de ex. returnarea imediată a banilor pe biletul de avion, atunci când zborul a fost anulat). O monedă programabilă implică că banii detinuți de clienți sunt supuși unor restricții stabilite de alte persoane decât aceștia Restricțiile pot privi scopul în care moneda programabilă poate fi folosită, durata valabilității sale sau zona geografică de utilizare; din această perspectivă, moneda programabilă se aseamănă cu un voucher pentru cadouri. BCE a subliniat public că euro digital nu va fi o moneda programabilă și Riksbank propune ca Suedia să urmeze aceeași cale.
Concluzii
Scrisoarea Riksbank demonstrează că, într-o perioadă de incertitudini geopolitice în crestere, este util să se exploreze, cu prudență, adoptarea unei monede CBDC de către o țară sau un grup de țări, ca o modalitate de menținere a securității și suveranității lor. Prin urmare, euro digital/coroana digitală reprezintă mult mai mult decât simple proiecte financiare, ele fiind o reacție față de amenințări și dependențe externe excesive. Documentul relevă și faptul că euro digital prezintă avantaje importante prin capacitatea de inovare pe termen lung și prin potențiala îndiguire a emiterii de monede stabile non-euro, ce ar putea substitui treptat moneda europenă în viitor, cu efecte negative asupra conducerii eficiente a politicii macroeconomice și stabilității financiare în cadrul eurozonei. În esență, scrisoarea reprezintă o explicație excelentă a principalelor motive care justifică crearea euro digital/coroana digitală și un instrument util de combatere a dezinformărilor vehiculate în media socială la adresa acestor noi forme de monedă de tip CBDC.
[i] Până în prezent, doar trei țări (Bahamas, Jamaica și Nigeria) au lansat o monedă CBCD de retail (rCBDC), multe alte țări fiind în faza implementării de proiecte pilot. Uniunea Europeană intenționează să emita propria sa rCBDC, denumită euro digital, în anul 2029. În alte țări dezvoltate se observă însă, mai recent, o reducere a interesului pentru rCBDC (o serie de proiecte nu au mai continuat sau au rămas în așteptare), atenția băncilor centrale fiind acum îndreptată spre posibilitatea dezvoltării infrastructurilor de plată bazate pe monede “wholesale CBDC” (wCBDC), ce facilitează plățile de valori mari, în special transfrontieră.
[ii] De notat că, Parlamentul European și Consiliul UE și-au exprimat sprijinul pentru comercianții din țările din afara zonei euro, pentru ca aceștia să fie în măsură să accepte euro digital ca mijloc de plată din partea turiștilor.
[iii] Platforma de inovare a BCE explorează, împreună cu participanții pe piață, idei pentru noi servicii și oportunități de afaceri pornind de la baza comună, euro digital (de ex., chitanțe în format electronic, plăți divizate, plăți programabile, plăți în moneda digitală europeană în serviciile publice, utiizarea IA în plăți).
[iv] Vor fi cel puțin trei centre operaționale amplasate în regiuni diferite. Dacă un centru regional are probleme, plățile vor fi redirecționate și decontate în celelalte regiuni.
