Piețele financiare internaționale revelează căderi puternice ale activelor kripto
Perspectivele economice pentru următorii ani, în Uniunea Europeană şi în lume, s-au modificat substanțial ca urmare a pandemiei de COVID-19, de la începutul anului 2020. Răspunsul urgent şi coordonat din partea Uniunii Europene și a membrilor săi, pentru a face faţă enormelor consecinţe economice şi sociale, a inclus transformarea digitală, implicând trecerea de la analogic la digital, optimizarea proceselor de lucru, a muncii în echipă și a experienței clienților, precum și implementarea de soluții de business digitalizate și integrate care să semnaleze erorile, prin care să se poată coordona afacerea de la distanță
Cererea Rusiei ca platile pentru gazul natural pe care il livreaza statelor europene (din UE) sa fie facute in ruble este discutata in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, sa interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rubla. Dar acest rationament este subred, fiindca tarile ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, ca se fac plati pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rubla. Si explicatia este simpla: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai daca s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se refera decizia amintita, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera
Criptoactive: Autoritățile europene de supraveghere financiară avertizează consumatorii în privința riscurilor
Într-un comunicat comun din data de 17 martie 2022, autoritățile europene de supraveghere financiară (EBA, ESMA și EIOPA) atrag atenția consumatorilor că multe criptoactive sunt foarte riscante și au un puternic caracter speculativ. În opinia celor trei autorități, astfel de active nu sunt potrivite pentru cei mai mulți consumatori de retail ca investiții ori ca mijloc de plată sau schimb. Mai mult, deținătorii de criptoactive trebuie să fie pregatiți să-și piardă toți banii investiți în acestea
România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%).
Clarificări ale purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu
În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de cele mai recente evoluții.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (13) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (10) Deficit bugetar (17) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (12) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (18) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (23) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (20) Politică monetară (26) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (17) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
De multe ori în intervențiile mele publice am încercat să explic rațiunea pentru care politicile urmate de BNR sunt cele care sunt și nu altele. Astăzi voi încerca o abordare puțin diferită. Voi începe cu punctul de vedere pe care l-a exprimat un interlocutor pe o rețea de socializare, căruia i-am promis un răspuns cât mai detaliat. Voi începe cu postarea interlocutorului meu: