Asta spune un citat celebru. Face referire, la modul general, la încrederea în propriile forțe, de care este mare nevoie pentru a reuși în viață. Însă, când vine vorba de conducătorii băncilor centrale, cheia ușii spre succes reprezintă mai mult de atât: include și încrederea celorlalți în ei, încrederea populației, a investitorilor, a antreprenorilor și a decidenților. Încrederea că își vor îndeplini obiectivul și anume de a apăra mandatul primit prin lege: stabilitatea prețurilor, adică prezervarea puterii de cumpărare a monedei naționale prin mențirea inflației sub control.

Sub impactul unei reveniri spectaculoase a cererii, inflația ar putea crește în țările dezvoltate peste nivelurile dorite, chiar dacă referitor la aceste niveluri consensul pare să diminueze comparative cu cel existent înainte de 2008. Această perspectivă, ce a lipsit ceva mai mult de un deceniu, animă discuțiile despre cum ar trebui să fie mix-ul de politici macroeconomice. De data aceasta, mix-ul de politici pune unele provocări noi: pe de o parte, stimulii de urgență acordați în timpul pandemiei au dus deficitele bugetare la niveluri relativ mari în toate țările. Pe de altă parte, politica monetară a fost și încă mai este bazată în primul rând pe programe de relaxare cantitativă. Aceste programe au fost inițiate ca răspuns la criza financiară din 2008 sau la criza datoriilor publice din 2010-2012 din zona euro, cât și pentru a ajuta gospodăriile, firmele, guvernele și sectorul financiar în timpul pandemiei. Date fiind aceste circumstanțe, criteriile specifice ce se au în vedere atunci când se iau decizii de politică monetară vor fi cântărite, cel puțin pentru o anumită perioadă, și din perspectiva datoriilor guvernamentale. 

Orientarea consumatorilor spre soluții durabile (și care contribuie la reducerea poluării) favorizează noi investiții și instrumente de finanțare cu rezultate generate prin tehnologii ecologice, ecologizarea transporturilor, decarbonizarea sectorului energetic, promovarea eficienței energetice pentru clădiri și colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu. România poate valorifica aceste oportunități, iar poziționarea ca țară atractivă pentru investițiile străine directe din sectoarele verzi este sprijinită de progresele realizate în ultimele decenii, perioadă în care țara noastră a înregistrat, spre exemplu, cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune, respectiv raportat la media UE, promovând cele mai ample planuri privind ponderea în domeniul energiei regenerabile în totalul surselor de energie.

Revenirea economiei reale din criza generată de pandemie este semnificativ mai rapidă decât s-a anticipat atât pe plan extern, cât și pe plan intern, deschizând calea către un ritm de creștere economică deosebit de robust în anul 2021. Odată cu prefigurarea diminuării treptate a multiplelor incertitudini, așteptările privind evoluția PIB pentru anul viitor sunt, de asemenea, unele favorabile.

A devenit din ce în ce mai evident că prevenirea schimbărilor climatice, marcată la început, în 1992, de statele semnatare ale Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, nu poate fi redusă doar la acțiunea statală. Aceasta presupune schimbări în economie, mai ales în sectoarele care generează un volum consistent de emisii de gaze cu efect de seră. Din acest motiv e nevoie și de o implicare importantă a mediului de business și a celui financiar – atât public, cât și privat.

Guvernatorul, cu argumente juridice, a informat Parlamentul că o lege ce ar pune membrii CA al BNR sub incidența obligativității întreruperii mandatului în curs la împlinirea vârstei de 70 de ani ar încălca grav Legea 312/2004. Lege care stipulează, limitativ, condițiile în care membrii săi pot fi revocați din funcție. Așadar, potrivit acestei legi, nu poate să înceteze un mandat pe criterii de vârstă. Pentru că vârsta nu are nicio legătură cu natura juridică a mandatului.