Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i]. 

În pofida conjuncturii nefavorabile pe care o traversăm, cauzată de dezechilibrele interne accentuate de impactul sever al pandemiei Covid-19, consolidarea drumului României către euro, și implicit comunicarea despre exigențele monedei unice europene, reprezintă o oportunitate, fiind parte a soluției și nu a problemei.

Ecoul summitului European, pentru adoptarea bugetului multianual si a programului de redresare post-pandemie, nu s-a stins. Însăși suma totală obținută, de 1824 de miliarde de euro, continuă să fie subiect de controverse. Prelungite acum, în toate cele 27 de state membre.

Randurile ce urmeaza au fost scrise cu sentimentul apasarii din cauza mersului epidemiei. Ca sa parafrazam o vorba populara, tara arde si unii  fac analize macroeconomice. Dar viata nu merge fara economie si guvernele iau decizii pornind de la evaluari cantitative si alte premize. Cat de mult conteaza cifrele s-a vazut si la ultimul Consiliu European dedicat bugetului UE si Planului de redresare economica.

Mulți comentatori ante și post Consiliul European din luna iulie 2020 au considerat evenimentul ca fiind special în istoria UE. După opinia mea, excepționalitatea lui a constat din explozia acumulărilor unor cvasi eșecuri în gestionarea celor două crize – financiară și pandemică – răspunsurile comunitare în ceea ce privește politicile aplicate generând reacții și comportamente ale liderilor SM, fie din Nord, fie din Sud (după ultima și cea mai vizibilă divizare a intereselor individuale) din ce în ce mai tensionate.

În “Evenimentul zilei”, din 22 iunie a.c., jurnalistul Mirel Curea comentează un document ce i-a fost furnizat în 1996