În spațiul public din România s-a susținut recent că absolut toate statele SUA au dobânzile plafonate în ceea ce privește creditele pentru consumatori. Realitatea este însă alta. În multe state nu există prevederi legale care să stabilească o limită generală față de care orice dobândă superioară să fie declarată camătă. În plus, băncile și alte instituții financiare sunt exceptate, adesea, de la aplicarea limitelor de dobândă stabilite la nivelul statelor. Există și o mulțime de mecanisme ce permit societăților financiare non-bancare să eludeze limitele maxime de dobândă ale statelor.
Deviația PIB (eng. output gap) este o variabilă neobservabilă ce reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al PIB şi cel potenţial, la rândul său, neobservabil. Dacă PIB potențial este pus în concordanță cu capacitatea productivă sustenabilă a economiei, atunci deviația PIB reprezintă un indicator sintetic al presiunilor inflaționiste din economie.
BNR a avut contul la Banca Angliei şi alte conturi în străinătate (Elveția, SUA ) încă din perioada interbelică. Inclusiv pe vremea lui Ceaușescu contul de la Banca Angliei avea aur în același scop principal pe care îl are și azi: de a avea o rezervă de aur standardizată şi disponibilă a fi utilizată ca garanţie în cazul unor operațiuni de finanțare a ţării în situații de criză ori pentru o eventuală valorificare într-o perioadă scurtă de timp. Ce e așadar nou aici?
Administrarea rezervelor internaționale are în vedere realizarea permanentă a unui echilibru între obiective multiple și, totodată, expune băncile centrale unui număr de riscuri semnificative. Prin urmare, orice apreciere a acțiunii unei bănci centrale în calitate de investitor, dacă se dorește a fi onestă, trebuie să plece de la această realitate.
Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.
Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.
La această dată se pare că redresarea economică mult așteptată în V devine W inclusiv pentru România, valul doi al pandemiei dovedindu-se mai capricios decât se aștepta. Exemplele noi de carantinări la nivel de țară sunt cunoscute, iar, la nivel european, cine crede că se va descurca de unul singur când ceilalți își închid piețele, greșește pe măsura propriei încăpățânări. Măsurile individuale luate de țări ca răspuns la pandemie sunt salutare, dar ele nu ne feresc de efectele de contaminare economică a altor state cu care avem comerț sau producția națională depinde în mare măsură de cererea de pe piețele externe.
