Avem de corectat o combinatie suboptima de politici macroeconomice pentru a preveni o finantare in crestere a deficitului de cont curent prin indatorare, pentru a modera inflatia, pentru nu obliga BNR la cresteri dramatice ale ratei de politica monetara.
Rata ROBID și rata ROBOR reprezintă ratele dobânzilor de referință pe piața monetară interbancară stabilite pentru depozitele plasate/atrase de către/de la instituțiile de credit. Cu alte cuvinte, ROBID/ROBOR sunt determinate pe baza ratelor dobânzilor la împrumuturile pe care instituțiile de credit prezente pe piața românească și le acordă reciproc
Junker are trei mesaje pentru acești membri, mesaje care sunt, în același timp, atât excelente sinteze ale marilor probleme ale Uniunii Europene, cât și îndemnuri la trezire și căi practice de acțiune: (a) „Libertatea nu cade din cer. Trebuie luptat pentru ea.”; (b) ”Într-o Uniune de egali nu pot fi cetățeni de categoria a doua…muncitori de categoria a doua…consumatori de categoria a doua.”; și (iii) „Domnia legii nu este opțională în Uniunea Europeană. Este obligatorie.”
În România avem nevoie de o conversație profundă privind viitorul UE și aderarea la zona euro (ZE), care să ajute articularea pozițiilor noastre în dialogul european. “Să fii la masa discuțiilor” este esențial. Dar se cuvine totodată să avem argumente solide, ce pot influența facerea deciziilor. Faptul că Președintele Juncker nu a îmbrățișat filosofia cercurilor concentrice, arată că pledoaria României și a altor state membre a fost însușită de unii lideri europeni (nu toti însă!).
Cadrul juridic european pentru gestiunea crizelor financiare urmărește ca pierderile instituțiilor de credit în criză să fie absorbite de acționarii și creditorii lor. În situații excepționale, el permite însă recapitalizarea acestor instituții din resurse financiare publice, atât în cadrul procesului de rezoluție, cât și în afara acestuia. Instrumentul prin care se poate acorda sprijin financiar public unei instituții de credit sub forma injecției de capital, fără a declanșa rezoluția acesteia, este recapitalizarea preventivă.
Există în mod constant o cerere considerabilă de informații economice din partea publicului, ce dorește, în primul rând, ca acestea să fie corecte. Fenomenul se amplifică în perioade de criză, când apar mulți ce se proclamă specialiști de marcă și fac afirmații care mai de care mai aiurea, unii dintre ei adevărați șarlatani economici. Un recent raport al Băncii Naționale a Poloniei validează, pe deplin, observațiile noastre anterioare privind argumentele greșite promovate insistent de un blogger autohton în mass media românească în legătură cu transmisia politicii monetare. Articolul de față, văzut ca o contribuție la educația financiară a publicului larg, aduce clarificările de rigoare.
