Autoritatea Bancară Europeană nu consideră necesară creșterea actualei limite europene de garantare a depozitelor bancare de 100.000 de euro
În raportul său din 18 decembrie 2023, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) subliniează că o posibilă modificare a limitei actuale de garantare a depozitelor implementată în țările Uniunii Europene va avea un impact redus asupra întăririi stabilității financiare și a protecției deponentilor. Inițiativa va fi însă costisitoare și va spori riscul moral în sistemul bancar. Prin urmare, ABE nu susține o astfel de modificare, dar instituția europeană nu are are rezerve față de extinderea sferei de garantare asupra depozitelor autorităților publice. Detalii, în continuare.
Can artificial intelligence (AI) change economic logic (rationality) and bring abundance for all?
Debates on artificial intelligence (AI) have intensified greatly in recent years. The British government organized a high-level conference on this topic recently. Top officials from the EU and the USA consider AI among their priority policy orientations. Prominent Silicon Valley voices, major companies, are actively engaged in this debate. In Asia, AI is at the forefront of attention. At last year’s annual meeting of the Academia Europaea, Professor Helga Nowotny’s inaugural address and other lectures focused on AI. While the benefits of AI are widely acknowledged, deep concerns about its potentially harmful effects and the possibility of it spiraling out of control are also raised. Can AI be regulated without stifling innovation? Could AI address imbalances between needs and resources sustainably by bringing about abundance for all? This debate is particularly relevant given the significant disruptions of recent years, that have perturbed people’s lives and have led to a “cost of living” crisis with political ramifications.
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
Cuvânt-înainte la volumul „ROLUL BĂNCILOR CENTRALE ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE: DINCOLO DE STABILITATEA PREȚURILOR”, de Mugur Isărescu
Stabilitatea prețurilor nu reprezintă unicul bun public pe care societatea îl așteaptă de la o bancă centrală, căreia, pe lângă misiunea elaborării politicii monetare, aflată în centrul atenției, îi revin și numeroase alte atribuții, fapt reflectat chiar de titlul volumului de față: Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor.
De multe ori în intervențiile mele publice am încercat să explic rațiunea pentru care politicile urmate de BNR sunt cele care sunt și nu altele. Astăzi voi încerca o abordare puțin diferită. Voi începe cu punctul de vedere pe care l-a exprimat un interlocutor pe o rețea de socializare, căruia i-am promis un răspuns cât mai detaliat. Voi începe cu postarea interlocutorului meu:
În data de 28 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat un pachet legislativ privind moneda unică pentru a asigura un cadru legal pentru o posibilă emitere a monedei euro digitale de către Banca Centrală Europeană (BCE) și pentru a garanta utilizarea în continuare a bancnotelor și monedelor metalice în euro. Detalii despre aceste reglementări, ce sunt de natură a influența viitorul banilor în UE, sunt oferite în continuare.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (12) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (9) Deficit bugetar (15) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (10) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (17) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (5) Macroeconomie (22) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (18) Politică monetară (25) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (16) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
România, la fel ca multe alte economii, traversează o perioadă plină de provocări fiscale (deși, în cazul nostru, presiunile par…